„Un singur pacient a ieșit viu, în rest îi scoteau în saci” Mărturia cutremurătoare a unei femei care și-a pierdut soțul la Spitalul Sf. Spiridon după ce s-a infectat cu o bacterie mortală

Un pacient internat pentru o durere banală de colon a murit la Spitalul Sf. Spiridon după ce s-a infectat cu o bacterie mortală.

O femeie din Iași trăiește drama vieții ei după ce soțul său, un bărbat de 52 de ani, a murit în urma unei infecții cu bacteria Acinetobacter, una dintre cele mai periculoase infecții nosocomiale din spitalele din România. Cătălina, soția pacientului, a povestit că și-a adus soțul la spital pe picioarele lui, pentru o simplă durere de colon, însă în loc să se facă bine, acesta și-a pierdut viața.

Totul a început pe 7 august 2025, când bărbatul a ajuns la spital acuzând dureri abdominale, asemănătoare crizelor de colon iritabil pe care le avea periodic. Criza părea una obișnuită, iar intenția familiei era doar administrarea unei perfuzii pentru calmarea durerii.

După ce a ajuns la UPU, medicii au spus că ar avea o ocluzie intestinală și chiar o tumoră. Cătălina povestește că anul trecut soțul ei făcuse o colonoscopie, iar rezultatele fuseseră perfecte, medicul asigurându-i că ani la rând nu poate apărea nicio tumoră.

La doar o zi, bărbatul a fost dus pe masa de operație. După intervenție, femeia nu a primit explicații lămuritoare. Un medic i-a spus că l-au „scăpat de ocluzie” și că ar fi fost „un fel de tumoră pe colon”. În zilele următoare, pacientul a început să respire greu, să vorbească dificil, iar pielea îi devenise vineție. Medicii au pus simptomele pe seama anesteziei sau a morfinei.

Starea acestuia s-a deteriorat rapid. A fost readus în ATI și intubat. În următoarele două săptămâni, medicii l-au redeschis de trei ori, suspectând peritonită, însă nu au găsit nimic. Febra continua să crească.

Cătălina spune că abia ea a reușit să afle adevărul: soțul ei fusese infectat cu bacteria Acinetobacter, prezentă în sala de operații și în ATI. Bărbatul intrase în septicemie încă din a treia zi după intervenție, dar nimeni nu îi spusese.

Rezultatele anatomiei patologice au arătat că nu exista nicio tumoră, doar o diverticuloză, o afecțiune benignă. „Cred că am să regret toată viața mea că l-am dus la spital. L-am dus pentru o perfuzie și ei au decis să îl opereze”, spune femeia.

Cătălina acuză condițiile din spital: medici care intrau și ieșeau din salon cu aceiași papuci, lipsă de igienă și proceduri ignorate. Spune că o astfel de neglijență a permis bacteriei să se răspândească. „Un singur pacient a ieșit viu de la ATI, în rest îi scoteau în saci”, susține ea.

Cazul ei nu este singular. Familia unui alt pacient, Pavel Petruț, de 59 de ani, povestește situații similare. Au existat diagnostice contradictorii și lipsă de comunicare. O rudă relata că aparatele țiuiau, perfuzia nu mai curgea, iar asistentele spuneau că „așa e normal”.