Incendiu puternic la Mănăstirea Bistriţa din Vâlcea. O persoană a murit. Pompierii din 3 județe au intervenit

Un incendiu de proporţii a izbucnit la Mănăstirea Bistriţa, echipaje de pompieri din trei judeţe intervenind pentru stingerea focului ce se manifestă pe o suprafaţă de circa 800 de metri pătraţi.

La faţa locului au ajuns inclusiv inspectorul şef al ISU Vâlcea şi prim-adjunctul inspectoratului, care coordonează intervenţia, la care participă pompieri din Drăgăşani şi Grădiştea cu şapte autospeciale de stingere cu apă şi spumă, o autospeciala de intervenţie şi salvare de la înălţime şi o cisternă cu apă, precum şi colegii lor din Gorj şi Argeş cu încă patru autospeciale.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vâlcea, Sorin Albinaru, a precizat că echipajele sosite la faţa locului au constatat că arde generalizat acoperişul clădirii (P+1) în care se află chiliile, forţele fiind mobilizate şi în căutarea-salvarea eventualelor persoane surprinse de flăcări, dar şi pentru protecţia unei butelii GPL, aflată în interior.

În urma verificărilor efectuate în zonele afectate de incendiu, a fost descoperită o persoană decedată, a transmis ISU Vâlcea

Potrivit presei locale, este vorba despre o măicuță care se afla în chiliile care au fost cuprinse de flăcări.

Suprafaţa afectată este estimată la aproximativ 800 de metri pătraţi. La fața locului au fost mobilizați aproape 100 de pompieri și 19 autospeciale de la Inspectoratele pentru Situații de Urgență din mai multe județe.

„Se acţionează pentru localizarea incendiului şi pentru protecţia unei butelii GPL, concomitent cu constituirea a două echipe de căutare-salvare a eventualelor persoane surprinse de incendiu”, au transmis reprezentanţii ISU.

Intervenţia a fost una amplă. Iniţial au fost mobilizate şase autospeciale de stingere şi o autoscară, însă forţele au fost suplimentate ulterior cu tehnică de la Detaşamentul Drăgăşani, Staţia Grădiştea, precum şi cu echipaje din judeţele Argeş şi Gorj.

Mănăstirea Bistrița, monument istoric, a fost ridicată în jurul anului 1490 de puternica familie a boierilor Craiovești, așezarea monahală a devenit de-a lungul secolelor un reper spiritual, cultural și istoric pentru întreaga regiune. Sub hramul Adormirii Maicii Domnului, mănăstirea a străbătut vremuri tulburi și perioade de înflorire, păstrându-și neclintită menirea, arată pagina oficială a Mănăstirii Bistrița.

Aici, între zidurile ei albe, a fost instalată prima tiparniță din Țara Românească. În 1508, călugărul Macarie a tipărit Liturghierul în limba slavonă, prima carte tipărită vreodată pe pământ românesc. Gestul acesta, aparent tehnic, a deschis drumul culturii scrise în spațiul românesc și a transformat mănăstirea într-un simbol al începuturilor tiparului.

Tot aici, într-o raclă venerată de credincioși, se află moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul, aduse la Bistrița în secolul al XV-lea. Prezența lor a transformat mănăstirea într-un loc de pelerinaj, unde oamenii vin nu doar pentru frumusețea locului, ci și pentru speranță, alinare și rugăciune.