Pe 14 aprilie 2026, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat o direcție de reformă care ar putea schimba modul în care sunt plătiți medicii din România: trecerea la o salarizare bazată pe activitatea reală și pe rezultatele obținute, nu pe vechime sau statut profesional. Vizați sunt, în primul rând, modul de organizare și tarifare a gărzilor, dar logica ar putea influența întregul sistem de recompensare.RECLAMA
Reforma gărzilor medicale: orientare spre performanță
Potrivit ministrului, schimbările urmăresc să reducă discrepanțele dintre munca efectiv depusă de cadrele medicale și banii încasați la final de lună. Accentul cade pe plata în funcție de performanță, cu reguli clare pentru cum se calculează și se remunerează orele de gardă. În esență, criteriul central nu mai este vechimea, ci volumul și complexitatea activității.RECLAMA
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”.
Ministrul a invocat diferențe semnificative între unități și specialități, oferind un exemplu elocvent din chirurgie: există medici care operează constant zeci de pacienți pe săptămână, în timp ce alții ajung la doar câteva intervenții pe an, însă nivelul veniturilor poate rămâne apropiat.
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”.
Recalibrarea ar urmări o mai bună echitate între spitalele mari de urgență – unde fluxul de cazuri și presiunea gărzilor sunt ridicate – și unitățile cu profil cronic, unde ritmul este, în general, mai redus. În aceste condiții, miza devine stabilirea unui sistem de indicatori care să surprindă atât cantitatea, cât și calitatea actului medical.Reacții din sistem și posibile efecte
În interiorul breslei, ideea unei salarizări diferențiate a stârnit discuții rapide. Medicul chirurg Ilie Albean apreciază că direcția este justificată tocmai din cauza variațiilor majore de activitate între colegi și între spitale.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”.
Și medicul rezident Andrei Toma susține ideea remunerării prin criterii de performanță, subliniind că în unele unități cu resurse limitate o parte dintre pacienți sunt redirecționați către centre universitare, ceea ce reduce volumul efectiv de cazuri tratate local. În marile spitale, spune el, încărcarea din gărzi și complexitatea patologiilor rămân considerabile.
În jurul conceptului de performanță rămân, totuși, întrebări tehnice. Cum va fi definită și măsurată? O posibilă schemă ar putea lua în calcul: numărul intervențiilor realizate, gradul de complexitate, timpul efectiv petrecut în gardă, dar și elemente de calitate – rezultate clinice, respectarea protocoalelor, timpi de așteptare pentru pacienți. Orice formulă ar trebui să evite stimulentele greșite și să protejeze specialitățile unde performanța nu se reflectă doar în volume, ci și în decizii rapide, monitorizare și prevenție.
O altă provocare este aplicarea unitară în rețeaua publică: spitalele diferă prin profil, dotare și adresabilitate. Un mecanism de tarifare al gărzilor orientat spre performanță ar trebui să țină cont de aceste diferențe, pentru a nu crea noi dezechilibre între specialități sau regiuni.