Dosarul Tel Drum revine în prim-plan după ce procedura din camera preliminară a fost reluată la Tribunalul București. Cazul, în care Liviu Dragnea și mai multe persoane sunt judecate pentru presupuse fapte de corupție și fraude cu fonduri europene, rămâne însoțit de dispute asupra legalității probelor și a modului în care au fost obținute.
Procesul Tel Drum, reluat cu întrebări despre probe și „echipe operative”
În ședința din 20 februarie 2026, apărările au ridicat un nou capăt de contestare: dacă în cauză au funcționat așa-numite „echipe operative” formate din DNA și SRI. Solicitările vizează lămuriri oficiale despre o posibilă cooperare interinstituțională și despre felul în care au fost executate mandatele de supraveghere tehnică.
Judecătorul de cameră preliminară a notat închegarea mai multor cereri din partea inculpaților, între care verificări privind legalitatea punerii în aplicare a interceptărilor și clarificări legate de protocoalele dintre instituții.
„Din cererile şi excepţiile formulate în susţinerea criticilor învederate de către inculpaţi, judecătorul de cameră preliminară arată că s-au solicitat ca fiind necesare emiterea unor adrese…”
„Inculpatul (Ion Florian – n.r.) a formulat o cerere de probe, şi anume două adrese către SRI şi DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții, cu precizarea concretă a activităţilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise în dosarele de urmărire penală reunite,”
„Inculpatul (Neda Florea – n.r.) a solicitat emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a obţine clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr. 00750/04.02.2009 dintre DNA și SRI.”
Discuțiile actuale vin după o perioadă lungă de blocaje procedurale. Între timp, Înalta Curte a verificat legalitatea autorizărilor pentru interceptări emise anterior. Concluzia din 29 mai 2025 a fost decisivă pentru dosar: instanța supremă a constatat nelegalitatea celor 31 de mandate eliberate pe siguranță națională în intervalul 29.08.2007 – 17.08.2009, iar probele rezultate au fost anulate.
Citește și:
- „N-o mai interesează de părerea familiei”
- Divorțul dintre Valentin Sanfira și Codruța Filip scoate la iveală episoade din trecut
Reluarea judecății are loc astfel într-un peisaj probatoriu schimbat, în care apărarea forțează deschiderea altor piste procedurale — de la solicitarea dosarelor conexe până la cereri către Inspecția Judiciară privind o eventuală constituire a unor „echipe operative”.
Ce au schimbat deciziile CCR și cum se reflectă în cauză
Un punct-cheie îl reprezintă linia jurisprudențială a Curții Constituționale care, după 2016, a redefinit rolul SRI în dosarele penale. În Decizia 51/2016, Curtea a declarat neconstituțională implicarea SRI ca „alte organe specializate ale statului” în anchete. Ulterior, Decizia 26/2019 a vizat protocoalele încheiate între Ministerul Public și SRI, iar Decizia 55/2020 a blocat folosirea în procese a înregistrărilor făcute pe Mandate de Siguranță Națională. Acest pachet de hotărâri a produs efecte în lanț, fiind invocat atât în camera preliminară, cât și în căile extraordinare de atac.
Până la schimbarea de paradigmă din 2016, interceptările în cauzele de corupție se realizau în baza unor mandate emise de judecători, întrucât asemenea fapte erau incluse în Strategia Națională de Apărare și, prin aceasta, tratate ca amenințare la adresa securității naționale. După 2016, însă, direcția stabilită de CCR a dus la epurarea multor dosare de astfel de mijloace de probă.
Pe fondul acestei reconfigurări, acuzațiile din Tel Drum rămân în analiză. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, presupus a fi comise între 2001–2017, în legătură cu atribuirea unor contracte către Tel Drum SA. Odată cu el, în fața instanței au ajuns alți opt inculpați și societatea comercială.
Partea financiară invocată de acuzare este consistentă: pentru componenta de abuz în serviciu la proiectul „Reabilitarea DJ 506…” se indică o pagubă de 5.742.872 lei; pentru presupusele fapte care afectează interesele financiare ale UE, paguba corespunde întregii valori a proiectului, adică 62.482.442 lei. La acestea se adaugă o pretinsă evaziune fiscală de 1.229.388 lei (TVA: 796.833 lei; impozit pe profit: 432.555 lei), aferentă unor facturi considerate nereale.
Instituțiile publice au anunțat constituiri ca parte civilă: fostul Minister al Dezvoltării a indicat sume de 109.034.185 lei pentru contractul nr. 169/30.10.2009 și 55.977.541 lei pentru contractul nr. 59/30.07.2010; ANAF a consemnat 1.229.388 lei. În ansamblu, prejudiciul pretins depășește 100 de milioane de lei. Consiliul Județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă.
În acest moment, dosarul se află în analiza Tribunalului București, iar instanța urmează să se pronunțe asupra cererilor apărărilor și a modului în care aceste demersuri vor influența parcursul procedurii.