Cauza „Tel Drum” revine în prim-planul justiției române, odată cu reluarea procedurilor la Tribunalul București. Dosarul, în care Liviu Dragnea și alte persoane sunt judecate pentru presupuse fapte de corupție și fraude cu fonduri europene, este din nou traversat de dispute privind validitatea unor probe și modul în care au fost obținute.
Procesul Tel Drum, reluat cu noi controverse
În deschiderea noii etape, avocații inculpaților au invocat încă o cauză de nulitate: posibila implicare a unor „echipe operative” mixte DNA–SRI în instrumentarea inițială a dosarului. Pe 20 februarie 2026, în camera preliminară, au fost cerute adrese către DNA și SRI pentru a lămuri natura cooperării dintre instituții și dacă asemenea echipe au existat efectiv în această cauză.
S-au formulat inclusiv cereri punctuale: verificări asupra felului în care au fost puse în executare mandatele de supraveghere tehnică; lămuriri privind aplicarea protocolului nr. 00750/04.02.2009; precum și solicitarea atașării unor dosare conexe și a unor documente de la Inspecția Judiciară. Printre cei care au depus cereri se află Daniel Neagoe, Ion Florian și Neda Florea, precum și societatea Tel Drum SA.
„…au fost solicitate adrese către SRI și DNA pentru a comunica în ce a constat cooperarea dintre cele două instituții…”
Apărările susțin că aceste clarificări sunt esențiale pentru a stabili dacă o parte din materialul probator trebuie exclus, în acord cu practica recentă a instanțelor.
Deciziile CCR și efectele lor în dosarele de corupție
Peisajul juridic s-a schimbat radical după o serie de hotărâri ale Curții Constituționale. În 2016, Decizia 51 a declarat neconstituțională participarea SRI ca „alte organe specializate ale statului” în anchetele penale. A urmat Decizia 26/2019, care a vizat protocoalele Parchetului cu SRI, iar în 2020, Decizia 55 a interzis folosirea în procese a înregistrărilor strânse prin mandate de siguranță națională. În practică, efectele acestor hotărâri au dus, în multe cauze, la reevaluarea sau eliminarea unor probe realizate cu sprijinul serviciului de informații.
Înainte de 2016, interceptările erau dispuse de judecători în baza legislației speciale, deoarece corupția era tratată ca o amenințare la siguranța națională, potrivit strategiei adoptate în CSAT. După schimbările constituționale, numeroase dosare au necesitat reanalizarea mijloacelor de probă.
Mandatele de interceptare, anulate de instanță
În acest dosar, procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de 1 an, 7 luni și 12 zile, perioadă în care Înalta Curte a verificat legalitatea unor autorizări vechi. Este vorba despre 31 de mandate de interceptare emise între 29.08.2007 și 17.08.2009, în baza legii siguranței naționale. La 29 mai 2025, instanța supremă a constatat nelegalitatea tuturor acestor mandate și a dispus eliminarea probelor rezultate.
Acuzațiile și sumele indicate de procurori
Pe 17 octombrie 2022, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte presupus comise între 2001–2017, în legătură cu atribuirea unor contracte către Tel Drum SA. Alături de el, au fost deferite justiției alte opt persoane și societatea comercială.
Procurorii indică un prejudiciu cumulat de peste 100 de milioane de lei, detaliat astfel: pentru componenta de abuz în serviciu – 5.742.872 lei; pentru fapta ce ar afecta interesele financiare ale Uniunii Europene în proiectul „Reabilitarea DJ 506” – 62.482.442 lei; iar pentru presupusa evaziune fiscală – 1.229.388 lei, din care TVA 796.833 lei și impozit pe profit 432.555 lei, aferente zece facturi considerate nereale.
Instituții publice s-au constituit parte civilă pentru recuperarea unor sume: Ministerul Dezvoltării – 109.034.185 lei (contract nr. 169/30.10.2009) și 55.977.541 lei (contract nr. 59/30.07.2010); Ministerul Finanțelor – ANAF – 1.229.388 lei.
Reluarea procedurilor și verificările cerute pe tema „echipelor operative” mențin miza juridică ridicată, în timp ce excluderea unor interceptări rămâne o piesă tehnică centrală în arhitectura probelor. Cauza se judecă în continuare la Tribunalul București, în camera preliminară.