Nicușor Dan a vorbit public despre modul în care sunt discutate posibilele abuzuri din anii de vârf ai luptei anticorupție, pledând pentru trecerea de la judecăți sumare la verificări bazate pe acte și fapte.
Intervenția sa, realizată la radio, schimbă registrul obișnuit al dezbaterii: dincolo de etichete, contează ceea ce poate fi demonstrat.
Primarul general al Capitalei spune că nu contestă rezultatele campaniilor anticorupție, însă cere ca afirmațiile grave să fie încadrate într-un cadru de probatoriu și evaluări oficiale. Mesajul său urmărește să mute discuția de pe terenul partizan înspre transparență și clarificări instituționale.
Abuzuri și nevoia de probe
Întrebat frontal despre acuzațiile legate de perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus instituții-cheie, edilul a răspuns fără ocolișuri.
„Cred că au fost făcute”, a declarat Nicușor Dan.
El a detaliat că asemenea teme nu pot rămâne la nivel declarativ; dacă se invocă folosirea justiției în confruntări politice, atunci sunt necesare rapoarte, documente și probe clare care să confirme sau să respingă acuzațiile.
„Sunt foarte mulți oameni care spun că s-au făcut abuzuri. Dar avem un raport? Dacă tot se fac aceste afirmații, care sunt, de asemenea, foarte grave… «s-a folosit sistemul de justiție pentru a elimina oameni politici», de exemplu, sau pentru războaie politice… Chestiuni din acestea foarte grave ar trebui documentate. Aș înclina să cred că s-au făcut”
Prin această poziție, discuția este repoziționată pe teren factic: anchete administrative, evaluări oficiale și concluzii prezentate public. Abuzuri și performanță anticorupție nu sunt, în această cheie, noțiuni incompatibile; pot coexista atât recunoașterea rezultatelor, cât și o examinare critică a metodelor. Solicitarea de proceduri de audit și clarificări oficiale urmărește să evite ca dezbaterea să rămână captivă percepțiilor partizane.
Scenariul intrării în politică
În discuție a apărut și ipoteza unei posibile implicări politice a Laurei Codruța Kovesi după încheierea mandatului european. Răspunsul lui Nicușor Dan a fost echilibrat și lipsit de anticipări.
„E opțiunea dumneai. E o persoană care a acumulat, în diversele poziții pe care le-a avut, cunoștințe, experiență. O să vedem cum va dori să le valorifice”
Formula păstrează distanța instituțională și recunoaște expertiza dobândită de fosta șefă a DNA, astăzi procuror-șef european. Nu există semne de sprijin sau respingere, ci doar delimitarea clară că decizia aparține exclusiv persoanei vizate.
Ecourile publice ale acestor precizări pot reajusta cadrul discuției: mai puțin accent pe tabere și mai mult pe transparență și evaluări riguroase. Un astfel de parcurs ar însemna solicitări de rapoarte, verificări interne și comunicarea deschisă a rezultatelor, atunci când există temei.
În plan practic, publicul așteaptă răspunsuri clare: ce reguli se aplică, cum sunt prevenite derapajele, când și în ce formă sunt prezentate concluziile. Până atunci, tema rămâne prezentă în dezbaterea internă, la intersecția dintre justiție, politică și nevoia de transparență.