Vladimir Putin ar urmări să transforme negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina într-o discuție mai amplă despre securitatea Europei, inclusiv prin reluarea cererii ca NATO să revină la configurația militară din 1997. Potrivit The Telegraph, deschiderea recentă a Kremlinului față de participarea europenilor ar avea legătură cu acest obiectiv.
O sursă diplomatică citată de publicație susține că Moscova dorește să readucă pe agenda negocierilor extinderea Alianței după 1997, prezentată de autoritățile ruse drept una dintre cauzele războiului. Aceasta reprezintă poziția Kremlinului, nu o explicație acceptată de statele occidentale.
Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a argumentat că Europa trebuie implicată deoarece Washingtonul nu a reușit să determine Kievul să accepte o înțelegere. El a făcut referire și la posibilitatea unei forțe europene care să contribuie la respectarea unui eventual acord.
Tema aranjamentelor de securitate ar putea apărea la următoarea rundă de discuții de la Abu Dhabi. Acceptarea solicitărilor rusești ar putea afecta semnificativ prezența militară aliată în state precum Polonia, țările baltice și Finlanda.
Diplomații consultați de The Telegraph afirmă însă că europenii resping cererile Moscovei. Publicația relatează că și secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a opus solicitărilor lui Putin, deși Alianța ar fi dispusă să discute preocupările de securitate invocate de Rusia.
În paralel, Putin a reiterat, după întâlnirile din 20–21 octombrie de la Oslo și Sankt Petersburg, pretențiile Moscovei asupra teritoriilor ucrainene ocupate. Zelenski a declarat că negocierile au inclus garanții de securitate comparabile cu cele prevăzute de articolul 5 al Tratatului NATO, fără să detalieze mecanismul.
Separat, deputatul ucrainean Oleksii Honcearenko a prezentat informații despre presupuse negocieri informale din 2023. Afirmațiile sale nu au fost confirmate independent și trebuie diferențiate de relatările privind discuțiile din 2022.
Potrivit deputatului, proiectul analizat în 2023 ar fi prevăzut retragerea Rusiei din cea mai mare parte a teritoriilor ocupate în patru regiuni, acceptarea controlului de facto al Moscovei asupra Crimeei și crearea unui coridor terestru către peninsulă. Honcearenko susține că recunoașterea oficială a suveranității ruse asupra Crimeei nu ar fi fost cerută, dar Ucraina ar fi trebuit să renunțe prin lege la recuperarea militară a acesteia.
Roman Abramovici ar fi avut un rol important în contacte. Alte prevederi invocate vizau centrala nucleară Zaporojie și folosirea activelor rusești înghețate pentru reconstrucție.
Honcearenko afirmă că Moscova ar fi acceptat cedarea Melitopolului, păstrând însă Tokmakul pentru protejarea coridorului. Autoritățile ucrainene nu au comentat detaliile prezentate. Discuțiile despre teritorii se suprapun astfel peste disputa mai largă privind garanțiile Ucrainei și prezența NATO în Europa.