Daciana Sârbu afirmă că fiica ei, încadrată ca minor neînsoțit în evidențele autorităților, nu a mai fost lăsată să urce în autocarul care transporta cetățeni români spre aeroport, pentru un zbor de repatriere din Emiratele Arabe Unite. Potrivit relatării sale, situația ar fi urmat unei discuții purtate de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, cu reprezentanții Consulatului României la Dubai, când ar fi fost invocată o posibilă „problemă de imagine”.
RECLAMAContext și acuzațiiÎn versiunea prezentată de Sârbu, adolescenta fusese inițial inclusă pe lista autorităților pentru repatriere și urmase pașii standard până la momentul transportului către aeroport. Schimbarea ar fi apărut în ultimul moment, când, deși procedurile fuseseră parcurse, fetei nu i s-ar mai fi permis accesul în autocarul destinat grupului de români care plecau spre cursa de întoarcere.
RECLAMAFosta europarlamentară susține că decizia, transmisă pe canal instituțional, ar fi avut motivații ce țin de imaginea publică, nu de siguranța copilului. Ea subliniază că, într-un context tensionat, interesul minorului ar trebui să primeze în fața disputelor dintre adulți sau a considerentelor politice. Sârbu spune că a hotărât să vorbească public după ce, la telefon, și-a găsit fiica plângând, susținând că anunțul primirii/respingerii s-a schimbat fără o explicație clară la fața locului.
„vulnerabilitate de imagine”
Acesta ar fi fost, potrivit mamei, termenul folosit pentru a justifica de ce adolescenta nu mai putea merge cu autocarul către aeroport, deși figura ca minor înregistrat pentru repatriere. Ea consideră că o asemenea justificare nu ar trebui să stea în calea unei măsuri menite să asigure întoarcerea în siguranță.
Pașii urmați și încercările de întoarcereSârbu arată că familia a căutat constant o rută sigură pentru revenirea în țară, mai ales după escaladarea tensiunilor din regiune. Spune că adolescenta se afla acolo de câteva zile și că plecarea era planificată inițial pentru duminică, însă evoluțiile rapide au complicat traseul. În tot acest timp, familia ar fi contactat în mod repetat consulatul, agenții de turism și persoane apropiate pentru a identifica o variantă viabilă.
Relatarea mamei descrie o succesiune de pași făcuți la indicația autorităților: înscriere pe listele de repatriere, confirmarea statutului de minor neînsoțit, prezentarea la ora stabilită la punctul de întâlnire și așteptarea îmbarcării în autocar. Cu toate acestea, spune ea, accesul ar fi fost refuzat când transportul urma să plece spre aeroport, fără explicații detaliate comunicate direct pe teren, ci doar prin referiri la decizii transmise de la nivel superior.
Potrivit Dacianei Sârbu, episodul a generat reacții și discuții publice, accentuând nevoia unor lămuriri oficiale privind criteriile aplicate în astfel de situații. Ea insistă că familia a respectat indicațiile primite și că demersurile au avut ca prioritate siguranța minorului, nu mize politice sau de imagine.
În absența unor clarificări detaliate din partea instituțiilor implicate, rămân întrebări despre modul de selecție pentru transport, despre comunicarea deciziilor la fața locului și despre cum se gestionează cazurile similare în condiții de criză, pentru a evita ca procedurile să se schimbe pe ultimii metri pentru copiii aflați în grija statului.