Salariile medicilor ar putea fi reconfigurate pe criterii de performanță și volum real de activitate, nu exclusiv pe vechime ori treaptă profesională. Direcția a fost conturată public de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în contextul unui pachet de măsuri care vizează modul de organizare și decontare a gărzilor medicale. Propunerea, enunțată la începutul lunii februarie 2026, urmărește să apropie remunerația de munca efectiv prestată în secții și compartimente.
RECLAMAOficialul susține că actualul model de plată nu oglindește uniform presiunea din sistem: există specialități și unități spitalicești cu flux ridicat, dar și zone unde ritmul actului medical este sensibil mai redus. Noua abordare ar introduce repere clare pentru plata serviciilor prestate în gărzi, punând accent pe plata în funcție de performanță și pe diferențierea între activitate curentă și intervenții cu grad sporit de complexitate.
RECLAMA
Reforma gărzilor, centrată pe rezultatePotrivit ministrului, schimbarea ar atinge atât arhitectura programării gărzilor, cât și tarifarea acestora, astfel încât recompensa să urmărească rezultatele și contribuția individuală a fiecărui medic. În declarația sa, Rogobete a subliniat tranziția către criterii verificabile:
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.Ministrul a făcut trimitere și la diferențe substanțiale între medici din aceeași specialitate, plătiți similar deși tratează un număr foarte diferit de cazuri. Exemplul cel mai pregnant indicat vizează chirurgia:
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a subliniat ministrul.În logica noii grile, indicatorii de performanță ar urma să conteze decisiv în plata gărzilor. Aceștia ar putea include elemente precum numărul de intervenții, nivelul de complexitate, timpii de răspuns în urgență sau evoluția clinică a pacienților, cu ajustări pentru particularitățile fiecărei specialități și pentru resursele disponibile în spitalele mici.
Reacții din sistem și întrebări deschiseViziunea a generat reacții rapide în rândul personalului medical. Chirurgul Ilie Albean consideră justificată diferențierea remunerației în funcție de activitate, evidențiind decalajul dintre spitalele județene de urgență, unde presiunea este permanentă, și unitățile de cronici, cu flux redus.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”, a declarat Ilie Albean.Susținătorii schimbării arată că, în centrele mari, volumul și complexitatea sunt constant ridicate, în timp ce spitalele mici transferă frecvent cazurile dificile către spitalele universitare. Un mecanism care să coreleze plata cu activitatea efectivă ar putea atenua percepția de inechitate și ar încuraja distribuirea mai echilibrată a efortului.
Rămân însă chestiuni-cheie de clarificat: cum se definește riguros performanța pentru fiecare specialitate; ce indicatori cuantificabili vor fi folosiți și cu ce ponderi; cum se asigură o aplicare unitară, fără a penaliza spitalele cu resurse limitate sau specialitățile unde numărul de cazuri este structural mai mic. În paralel, managerii de spitale și sindicatele cer transparență în stabilirea pragurilor, precum și mecanisme de audit care să prevină deformarea practicii clinice în favoarea indicatorilor.
Următoarea etapă ar urma să aducă metodologia detaliată și simulări bugetare pe scenarii, astfel încât unitățile sanitare să anticipeze impactul asupra planificării gărzilor, a echipelor de linie și a motivării personalului din teren.