O situație de urgență cardiacă poate apărea oricând, iar primele minute fac adesea diferența. Există o pastilă simplă, ieftină și ușor de găsit, pe care medicii o folosesc de zeci de ani pentru a limita formarea cheagurilor atunci când se suspectează un infarct miocardic: aspirina (acid acetilsalicilic). Merită să o ai în trusa de urgență a casei și în mașină, lângă numerele de contact ale familiei și ale medicului de familie.
Despre ce pastilă este vorba și de ce contează
Aspirina acționează ca antiagregant plachetar, adică reduce „lipirea” trombocitelor și, implicit, șansa ca un cheag să blocheze complet o arteră coronară. În primele minute ale unui posibil infarct, acest efect poate câștiga timp prețios până la intervenția echipajului medical și deschiderea arterei în spital.
Important: discutăm despre aspirină obișnuită, neacoperită enteric (nu efervescentă), care poate fi mestecată pentru a acționa mai repede. Variantele cu film enteric se absorb mai lent și nu sunt ideale în urgență.
Dacă ai simptome sugestive de infarct — durere sau presiune intensă în piept care durează peste câteva minute, disconfort ce iradiază spre brațul stâng, umăr, spate sau mandibulă, transpirații reci, greață, senzație de lipsă de aer — sună imediat la 112. Nu amâna și nu conduce tu însuți spre spital.
Cum o folosești corect când suspectezi infarct
1) Apelează 112 fără întârziere. Descrie pe scurt simptomele și urmează indicațiile dispecerului.
2) Dacă nu ești alergic(ă) la acid acetilsalicilic, nu ai sângerări active și nu ai primit contraindicații anterioare de la medic, mestecă o doză între 160–325 mg (de exemplu, 2 comprimate a 100–160 mg sau 4 comprimate a 81 mg). Înghite după ce ai mestecat bine. Scopul: efect antiagregant cât mai rapid.
3) Dacă ai nitroglicerină prescrisă anterior de medic pentru angină, o poți folosi conform planului indicat. Nu lua niciun alt medicament „după ureche”.
4) Stai liniștit(ă), evită efortul, deschide geamul pentru aer proaspăt și așteaptă echipajul medical.
Când NU iei aspirină în acel moment: dacă știi că ești alergic(ă) la ASA sau salicilați; ai avut recent ulcer cu sângerare; ai sângerări active; ești sub tratament anticoagulant și medicul ți-a interzis asocierea; suspectezi un accident vascular cerebral (debut brusc cu slăbiciune la un membru, asimetrie facială, tulburări de vorbire). În aceste cazuri, așteaptă echipajul și anunță istoricul tău.
Ce păstrezi în trusa de urgență a casei: un blister de aspirină neacoperită (verifică periodic termenul de valabilitate), o listă scrisă cu diagnosticele tale importante, alergii, tratamente curente și dozele lor, plus numerele persoanelor de contact. Dacă medicul ți-a recomandat, păstrezi și nitroglicerină. Toate acestea trebuie să fie ușor de găsit de oricine din familie.
Simptomele pot fi diferite la femei, vârstnici sau persoane cu diabet. Pe lângă durerea tipică în piept, pot domina oboseala intensă, amețeala, greața sau un disconfort „atipic” în partea superioară a corpului. Mai bine alarmezi degeaba decât să ratezi un infarct real.
Atenție: aspirina luată acasă nu înlocuiește tratamentul din spital și nu „dizolvă” singură cheagul; rolul ei este să cumpere timp până la tratamentul corect stabilit de medici (angioplastie, tromboliză etc.).
Păstrează comprimatele într-un loc răcoros și uscat, în ambalajul original, și verifică lunar dacă mai ai suficiente tablete și dacă sunt în termen.