Vineri, 20 februarie 2026, autoritățile de la Chișinău, împreună cu parteneri din Ucraina, au derulat o acțiune comună împotriva unei rețele acuzate că pregătea tentative de asasinate asupra unor personalități din statul vecin. În centrul anchetei se află Nicolae Șepeli, despre care anchetatorii spun că ar coordona gruparea. Numele său revenise în atenția publică după ce, în 2022, fusese grațiat de președinta Maia Sandu, ulterior executării pedepsei pentru trafic de droguri în străinătate.
Pe fondul noilor date din dosar, decretul de grațiere a fost revocat la 19 februarie 2026. Între timp, cercetările transfrontaliere continuă, iar pistele vizează activități criminale cu potențial impact internațional.
Ținte vizate și modul de operareConform relatărilor preluate în spațiul public, rețeaua ar fi pus pe listă mai mulți ținti, între care jurnalistul Dmitry Gordon, conducători ai unor întreprinderi strategice de stat și militari activi ai Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, inclusiv luptători ai Legiunii Străine. Mecanismul financiar invocat de anchetatori ar fi presupus plăți prin portofele electronice, administrate de un organizator aflat pe teritoriul Ucrainei.
Acțiunea coordonată s-a soldat cu 11 rețineri: patru persoane în Republica Moldova și șapte în Ucraina, toți fiind cetățeni moldoveni, potrivit informațiilor difuzate oficial. Ancheta explorează conexiuni, roluri și traseul banilor, precum și posibile ramificații în afara regiunii.
În trecut, Nicolae Șepeli fusese condamnat pentru trafic de droguri și transferat în penitenciare din Republica Moldova, unde și-a ispășit pedeapsa până în 2022. Ulterior, după actul de clemență, autoritățile au semnalat că ar fi păstrat legături cu persoane implicate în activități criminale, folosind aplicații de comunicare criptate.
Decizia de grațiere din 2022 a fost justificată prin recomandarea comisiei de specialitate, iar, odată cu apariția noilor informații, decretul a fost anulat în 19 februarie 2026.Potrivit Președinției, hotărârea din 2022 s-a bazat pe avizul Comisiei pentru problemele grațierii, constituită în 2021. Membrii au punctat atunci câteva criterii: executarea celei mai mari părți a pedepsei, lipsa antecedentelor penale, comportament adecvat în detenție și menținerea unei relații stabile cu familia, elemente considerate relevante pentru reintegrarea socială.
În plus, dosarul a fost susținut de reprezentanți ai PCCOCS și ai Centrului „La Strada”, care au arătat că Nicolae Șepeli figura ca victimă într-o cauză de trafic de ființe umane. În baza acestor elemente, comisia a votat, cu majoritate, propunerea de grațiere în martie 2022.
După apariția indiciilor privind implicarea în activități criminale internaționale, pe 19 februarie 2026 președinta Maia Sandu a dispus revocarea decretului. Instituțiile de resort derulează acum verificări administrative privind felul în care a fost gestionată procedura, precum și măsuri pentru a reduce riscul repetării unor astfel de cazuri.
Grațieri în Republica MoldovaÎntre 2021 și 2024, comisia prezidențială a analizat 640 cereri de grațiere, din care 22 au fost aprobate — în mod egal 11 bărbați și 11 femei. În 2025, nicio solicitare nu a primit undă verde. Aceste cifre plasează grațierea în zona excepțiilor, menite să corecteze situații particulare fără a relativiza răspunderea penală.
Actul de clemență rămâne un instrument constituțional pentru reintegrare, însă cazul recent readuce în discuție necesitatea unor mecanisme ferme de monitorizare post-grațiere — de la evaluări periodice până la schimburi operative de date între autorități, mai ales când apar semne de risc în plan transfrontalier.
Pe măsură ce ancheta se extinde, sunt așteptate clarificări despre ierarhia grupării, fluxurile financiare și posibile complicități, astfel încât măsurile ulterioare să fie calibrate pe fapte și pe probele adunate de echipele mixte de anchetă.