Matei Lucescu (32 de ani), unul dintre nepoții regretatului Mircea Lucescu, a copilărit în preajma terenurilor de fotbal, dar nu și-a găsit acolo chemarea. Fiul lui Răzvan Lucescu, devenit între timp un tânăr antreprenor, și-a schimbat traiectoria către un alt sport, unde a descoperit plăcere și performanță.RECLAMA
Matei Lucescu a fost portar, dar nu s-a legat de fotbal
Drumul în sport a început firesc: tatăl, Răzvan, fusese un portar apreciat al SuperLigii, cu treceri pe la cluburi importante precum Sportul Studențesc, FC Național, Rapid, FC Brașov sau FCM Bacău. Urmând exemplul, Matei a intrat de mic pe poartă, evoluând la Pro Luceafărul, școala de fotbal înființată la București de Marcel Pigulea. Modelul de selecție și pregătire pornea de la vechiul proiect Luceafărul din 1978, cunoscut pentru generațiile sale de jucători valorosi.RECLAMA
Chiar dacă a stat ani buni între buturi, perioada de portar s-a încheiat rapid. Nu lipsa abilităților l-a făcut să schimbe direcția, ci faptul că nu a simțit aceeași pasiune arzătoare pentru fotbal ca bunicul și tatăl său. A preferat să rămână suporter – merge la meciuri, urmărește competițiile interne și e prezent pe stadioanele Dinamo sau Rapid – dar fără ambiția de a construi o carieră în poartă.
Au încercat să mă ducă la fotbal, am fost portar o perioadă bună până pe la 14 ani, dar nu s-a lipit. Niciodată nu mi-am dorit să devin fotbalist. Îmi place fotbalul, urmăresc meciuri, merg la meciurile din România, la Dinamo, la Rapid. Îmi place fotbalului, dar nu am pasiunea pe care o au cei din familia mea. Pentru ei fotbalul reprezintă totul” – Matei Lucescu, în 2024
În paralel cu preocupările sportive, Matei a intrat în antreprenoriat, readucând pe piață brandul de bere Grivița. A învățat ritmul producției, al vânzărilor și al promovării, experiență care, ulterior, i-a fost utilă și în paddock.8 aprilie 2026 a fost aniversarea sa de 32 de ani, marcată însă de un context dureros: la o zi după dispariția lui Mircea Lucescu, familia s-a strâns pentru priveghiul de pe Arena Națională. Matei a stat aproape de tatăl său, într-o zi încărcată de emoție și amintiri.
De la poartă la pistă: Matei s-a regăsit în motorsport
Despărțirea de fotbal nu a însemnat și despărțirea de sport. Matei a intrat în motorsport, acolo unde a găsit o combinație între disciplină, adrenalină și finețe tehnică. A muncit pentru licențe, s-a antrenat constant și a ales cu grijă mașina și setările, până când a ajuns să concureze cu rezultate solide.
Primăvara trecută, a urcat pe prima treaptă a podiumului în deschiderea Campionatului Național de Slalom Paralel, la clasa în care a evoluat. Pentru el, trecerea de la „salopeta de fabrică” la combinezonul de pilot a fost mai mult decât o schimbare vestimentară; a însemnat mutarea centrului de greutate al vieții sale către un domeniu unde se simte în elementul său.
„O schimbare plăcută din salopeta de fabrică în combinezonul de pilot. Îmi place foarte mult, e un sport extrem de frumos și pentru mine, cel puțin relaxant. Eu sunt fan mașini de când îmi pot aduce aminte”
„Eu sunt singurul din familie pasionat de mașini. Da, nici bunicul meu, nici tata, nu au această pasiune”
În boxe, Matei îmbină rigoarea de manager cu instinctul de pilot: analizează trasee, lucrează la timpi, ajustează stilul de condus pentru aderență și stabilitate. Se bazează pe echipă, dar și pe autodisciplină, ceea ce îl ajută să evolueze etapă după etapă.
Astăzi, când privește spre pista următoarei etape, vorbește despre motorsport ca despre un spațiu de echilibru personal, care coexistă firesc cu proiectele sale de antreprenoriat și cu legătura strânsă cu familia.