Israelul anunță trecerea în faza a doua a operațiunilor împotriva Iranului și indică drept obiectiv principal buncărele secrete. Potrivit anunțurilor făcute de armata israeliană, ar fi fost deja lansate 100 de bombe asupra unui complex subteran considerat strategic, situat în Teheran. Partea iraniană nu a confirmat, până în prezent, aceste informații.
RECLAMAComplexul vizat ar aparține, conform surselor israeliene, fostului lider suprem iranian Ali Khamenei, despre care aceleași surse au anunțat că a fost ucis la 28 februarie 2026 într-un bombardament. Autoritățile de la Teheran nu au confirmat oficial decesul și nici lovitura raportată asupra buncărului. Israelul susține însă că locația ar fi fost folosită în continuare de oficiali de rang înalt ai regimului iranian.
RECLAMABuncărele, în centrul următoarei etapeSchimbarea de ritm anunțată de partea israeliană vizează rețelele subterane pe care Iranul le-ar utiliza pentru a depozita rachete balistice și echipamente militare sensibile. Dacă primele zile ale conflictului au lovit infrastructura militară vizibilă și ținte de comandă, noua etapă se concentrează pe spații fortificate, dificil de detectat și de neutralizat. În astfel de operațiuni, accentul cade pe lovituri de precizie menite să scoată din uz noduri cheie ale capacităților iraniene, reducând posibilitatea de reconstituire rapidă a arsenalului.
Prin natura lor, buncărele subterane sunt concepute să reziste la bombardamente convenționale, ceea ce înseamnă că neutralizarea lor presupune identificare exactă, evaluări tehnice complexe și o secvențiere atentă a loviturilor. Țintirea acestor adăposturi ar avea ca obiectiv împiedicarea desfășurării sau realimentării rachetelor, dar și limitarea accesului la echipamente considerate esențiale pentru apărarea aeriană și pentru capacitățile ofensive ale Iranului.
Ce a fost anunțat și ce nu este confirmatArmata israeliană afirmă că ar fi executat deja o operațiune majoră asupra unui punct subteran din capitala iraniană, folosind un număr mare de proiectile. În lipsa confirmărilor din partea Iranului și a unor dovezi independente, informațiile rămân, în acest moment, declarații ale unei părți aflate în conflict. În același timp, relatări internaționale care citează oficiali iranieni indică faptul că, după o fază inițială concentrată pe infrastructura militară la vedere și pe lideri ai regimului, următoarele ținte ar putea fi tocmai buncărele secrete și depozitele aferente.
Din perspectiva logicii militare, o astfel de extindere a țintelor spre infrastructura subterană are menirea de a slăbi coloana vertebrală a capacităților balistice și de a perturba lanțurile de aprovizionare. Înlăturarea sau avarierea acestor noduri ar limita spațiul de manevră al Teheranului în privința desfășurării de armament, chiar dacă impactul imediat la sol poate fi dificil de evaluat public, mai ales în lipsa accesului la zonele vizate.
Notabil este că ambele teme centrale – eliminarea țintelor de comandă și lovirea infrastructurii ascunse – sunt prezentate ca parte a unei campanii prelungite, structurată pe etape. În practică, acestea presupun coordonare între informații, capabilități aeriene și mijloace menite să penetreze fortificații. Orice confirmare a eficienței acestor lovituri depinde însă de detalii pe care părțile le comunică rar în timp real.
În acest cadru, rămâne deschisă chestiunea validării afirmațiilor privind cele 100 de bombe și asupra identității precise a complexului atacat din Teheran. Până la această oră, autoritățile iraniene nu au oferit un răspuns detaliat sau dovezi privind amploarea și efectele descrise de partea israeliană.