O echipă de cercetători din Japonia a scos la iveală un posibil aliat neobișnuit împotriva cancerului: o bacterie identificată în microbiomul unei broaște de copac din Asia. Administrată la șoareci, aceasta a dus la dispariția completă a tumorilor, cu un profil de tolerabilitate net superior tratamentelor clasice, potrivit datelor raportate.
Punctul de plecare a fost simplu și logic biologic: amfibienii și reptilele dezvoltă rar neoplazii. Pornind de aici, cercetătorii au analizat zeci de tulpini bacteriene izolate din intestinul mai multor specii și au observat că unele pot încetini creșterea tumorală la animale. O tulpină s-a detașat însă clar, prin efecte fără precedent în modelele testate.
Ce au descoperit cercetătorii
Eroul studiului este Ewingella americana, o bacterie găsită în flora intestinală a broaștei japoneze de copac, Dryophytes japonicus. În testele pe șoareci, o singură doză a dus la remiterea până la dispariție a formațiunilor tumorale. Iar la reexpunerea cu celule maligne după 30 de zile, animalele nu au mai dezvoltat leziuni nici în luna următoare—un semn că răspunsul antitumoral ar putea fi susținut pe termen scurt.
Rezultatele atrag atenția pentru că, în preclinică, e frecventă doar încetinirea progresiei sau micșorarea parțială a masei tumorale, nu eliminarea completă. Autorii notează că datele provin exclusiv din modele animale și trebuie interpretate cu prudență, dar amplitudinea efectului justifică următorii pași de validare.
Cum funcționează bacteria și ce arată testele de siguranță
Mecanismul propus este dublu. Pe de o parte, Ewingella americana acționează direct asupra țesutului tumoral. Pe de altă parte, ea pare să „trezească” sistemul imun: în jurul tumorii cresc semnificativ infiltratele de limfocite T și B, dar și de neutrofile—un semn că organismul mobilizează mai bine propriile arme. Un avantaj suplimentar: bacteria se poate adapta la medii sărace în oxigen, tipice microclimatului tumoral, acolo unde terapii standard își pierd din eficiență.
Capitolul siguranță este, deocamdată, încurajator la animale. După administrare, bacteria a fost rapid eliminată din circulație, nu a indus afectări ale organelor sănătoase și a arătat o eficiență superioară față de doxorubicina, citostaticul de referință notoriu pentru efectele sale adverse. Chiar și așa, autorii subliniază nevoia de prudență: anumite tulpini de Ewingella pot provoca infecții la om în condiții speciale, așa că transformarea descoperirii într-un produs terapeutic va depinde de ingineria atentă a tulpinii, de doze bine calibrate și de sisteme de livrare controlate.
Această abordare deschide drum cercetării unei „biblioteci” terapeutice aflate în natură. Din cele 45 de tulpini evaluate inițial la amfibieni și reptile, mai multe au încetinit progresia bolii, sugerând că biodiversitatea ascunde resurse cu potențial oncologic. Pentru viitor, echipa are pe agendă testarea împotriva altor tipuri de tumori, combinații cu terapii existente și dezvoltarea unor variante de bacterii optimizate pentru uz clinic.
Dincolo de rezultatul spectaculos, mesajul implicit este unul de utilitate publică: protejarea mediului și a speciilor mai puțin studiate poate însemna și protejarea accesului la soluții medicale neexplorate. În acest caz, o mică locatară a pădurilor umede din Asia a oferit un indiciu valoros pentru arsenalul oncologic al viitorului.
Datele prezentate provin dintr-un articol științific apărut în Gut Microbes, iar materialul de presă care a popularizat descoperirea a fost publicat la 27 decembrie 2025. Studiul s-a desfășurat pe modele animale, într-un cadru controlat, cu raportarea detaliată a dozelor și a reacțiilor observate.