Traian Băsescu reia ideea construirii unei Armate Europene care să funcționeze alături de NATO, nu în locul alianței. Fostul președinte punctează că un asemenea proiect ar oferi Uniunii Europene mai multă autonomie de decizie în materie de apărare, fără a condiționa securitatea continentului de schimbările politice din Statele Unite.
În viziunea sa, un astfel de demers ar întări capacitatea de reacție a Europei în situații de criză, ar pune în valoare resursele industriei de apărare și ar facilita o coordonare militară mai coerentă între statele membre. Băsescu subliniază că proiectul trebuie gândit ca o colaborare strânsă cu NATO, însă cu instrumente europene proprii pentru planificare, mobilizare și descurajare.Argumentul pentru o armată europeană, complementară NATO
Argumentul pentru o armată europeană, complementară NATO
Fostul șef al statului afirmă că Europa are nevoie de un „plan B” instituționalizat, capabil să completeze garanțiile oferite de alianță. El leagă necesitatea acestui pas de riscurile apărute când securitatea europeană depinde excesiv de voința unui singur lider politic de peste ocean. În acest context, Băsescu insistă asupra creării unei capacități europene care să poată acționa rapid, coerent și previzibil, inclusiv pentru misiuni de protejare a frontierelor și a infrastructurii critice.
“Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenți de un om instabil, cum este Trump. El e gata să vândă Europa a lui Putin. Pentru el e mai important Putin. Când pe Putin îl primește pe covor roșu, despre aliații europeni tradiționali ai Statelor Unite vorbește foarte urât și încearcă să discrediteze capacitatea de a se apăra a statelor UE”
Expunerea accentuează ideea că o arhitectură europeană de apărare ar proteja statele membre de efectele imprevizibile ale retoricii politice externe americane. În același timp, mesajul lasă clar că parteneriatul transatlantic rămâne esențial, dar Europa trebuie să poată decide și acționa în nume propriu atunci când situația o cere.
„Planul B” și diferențele de guvernanță între UE și SUA
Băsescu remarcă și o realitate instituțională: Uniunea Europeană nu funcționează ca Statele Unite, nu are un președinte cu atribuții executive în apărare care să poată ordona unilateral acțiuni militare. Din acest motiv, spune el, este nevoie de mecanisme europene dedicate – de la planificare comună la capabilități partajate – pentru a evita blocajele atunci când trebuie luate decizii rapide.
“Hai, la avioane, la camioane și plecăm”
Formula sa, rostită tranșant, trimite la nevoia de mobilitate militară și la existența unor resurse concrete – transport, echipamente, personal instruit – care să poată fi puse în mișcare fără întârzieri birocratice. În același registru, susține dezvoltarea unei baze industriale europene capabile să furnizeze muniție, tehnică și mentenanță pentru operațiuni de durată.
Dincolo de accentele critice la adresa politicii americane, mesajul său rămâne ancorat într-o direcție pragmatică: o armată europeană ar trebui să fie interoperabilă cu structurile NATO, să respecte angajamentele deja asumate de statele membre și să evite suprapunerile costisitoare. Ideea centrală este întărirea capacității de a proteja teritoriul și cetățenii europeni în fața amenințărilor actuale, printr-o combinație de coordonare politică și investiții în capabilități.
Discuția despre o astfel de structură rămâne deschisă între capitalele europene, unde sunt cântărite opțiuni privind formatul de comandă, finanțarea și împărțirea responsabilităților. În acest peisaj, luarea de poziție a lui Traian Băsescu se adaugă dezbaterii publice despre cum poate Europa să-și consolideze apărarea, păstrând în același timp relația strânsă cu aliații din cadrul NATO.