Traian Băsescu insistă că statele Uniunii Europene au nevoie de o forță militară proprie, concepută să lucreze în completarea Alianței Nord-Atlantice, nu în opoziție cu aceasta. Fostul președinte punctează că o astfel de structură ar crește capacitatea Europei de a decide rapid și de a acționa fără dependențe politice de la Washington.
RECLAMADe ce propune Băsescu o Armată EuropeanăMesajul central formulat de fostul șef al statului pleacă de la ideea că Europa trebuie să fie pregătită să își asume mai multă răspundere pe dimensiunea de apărare. În viziunea lui, o astfel de capacitate comună ar fi complementară NATO și ar consolida securitatea regională, rămânând fidelă cooperării cu aliații.
RECLAMA
Băsescu nu descrie un proiect concurent cu cel al Alianței, ci o soluție de tip „Plan B”, menită să reducă vulnerabilitățile politice. În plan politic, spune el, europenii nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe schimbările de la vârful puterii din Statele Unite atunci când vine vorba despre apărare. De aici și pledoaria pentru o structură comună, capabilă să acționeze atunci când este nevoie, cu mijloacele de care dispune continentul.
“Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenți de un om instabil, cum este Trump. El e gata să vândă Europa a lui Putin. Pentru el e mai important Putin. Când pe Putin îl primește pe covor roșu, despre aliații europeni tradiționali ai Statelor Unite vorbește foarte urât și încearcă să discrediteze capacitatea de a se apăra a statelor UE”Declarația subliniază, în mod explicit, motivul pentru care Băsescu consideră necesară o capacitate militară europeană: reducerea dependenței politice de decidenți externi. În același registru, el vorbește despre felul în care discursul de la Washington poate afecta percepția asupra capacității europenilor de a se apăra.
Relația cu NATO și diferențele față de modelul americanFostul președinte explică faptul că Uniunea Europeană nu funcționează ca Statele Unite, unde există un singur lider executiv capabil să ia rapid decizii militare. În Europa, consensul între statele membre este esențial, iar acest lucru încetinește reacțiile în situații de criză. De aceea, argumentează el, o arhitectură europeană de apărare ar trebui să fie gândită tocmai pentru a scurta drumul dintre decizie și acțiune.
În opinia sa, o armată europeană nu ar contrazice angajamentele deja asumate în cadrul NATO. Dimpotrivă, spune Băsescu, ea ar lucra umăr la umăr cu aliații, dar ar oferi liderilor europeni un instrument prin care să răspundă fără ezitare atunci când dinamica strategică o cere.
Tonul ferm reiese și din formula intens mediatizată — “Hai, la avioane, la camioane și plecăm” — menită să transmită ideea de mobilizare și de disponibilitate imediată a capacităților. Dincolo de retorică, direcția anunțată este clară: o proprie armată europeană, operând în acord cu alianța transatlantică.
Fără a minimaliza tensiunile apărute în dialogul dintre unele capitale europene și Washington, Băsescu insistă pe ideea autonomiei de decizie a Uniunii în chestiuni militare. El evocă diferențele structurale dintre un stat federal cu un președinte unic și o uniune de state care negociază fiecare pas, subliniind că tocmai această realitate face utilă o capacitate comună dedicată apărării.
Mesajul său, transmis în spațiul public și citat de televiziunea publică, reiterează două teze: nevoia de coerență europeană în materie de securitate și dorința de a reduce dependența de ciclurile politice americane. În acest cadru, propunerea unei „Armate Europene” apare ca un instrument de planificare și acțiune, nu ca o contragreutate la angajamentele deja existente.
Argumentele aduse de fostul președinte se raportează la prezentul european, marcat de dezbateri despre nivelul de pregătire și de solidaritate în fața amenințărilor. În interpretarea sa, o structură militară a Europei, construită pentru a lucra alături de NATO, ar clarifica responsabilitățile și ar accelera reacțiile, lăsând mai puțin loc incertitudinii politice.