Marți, 5 mai 2026, în urma votului asupra moțiunii de cenzură, senatorul USR Cristian Ghinea – secretar al Biroului Permanent al Senatului – a reclamat nereguli la numărarea voturilor.
Potrivit afirmațiilor sale, în urna folosită pentru votul secret au fost descoperite „mărgele negre”, în locul bilelor regulamentare.
Ce a spus Cristian Ghinea despre nereguli
Ghinea a descris public situația, vorbind despre modul în care două persoane ar fi substituit bilele obișnuite folosite la vot. Mesajul său evidențiază atât caracterul secret al procedurii, cât și impactul unei asemenea abateri asupra corectitudinii procesului.
„281 voturi valabile pentru moțiune. 3 contra. Și două mărgele negre. Serios, tocmai am numărat bilele democrației suveraniste, ca membru în Biroul Permanent.”
Reclamă Video (Advertising)
„281 voturi valabile pentru moțiune. 3 contra. Și două mărgele negre. Serios, tocmai am numărat bilele democrației suveraniste, ca membru în Biroul Permanent.”
„Doi parlamentari au luat bilele acasă și au băgat două mărgele. Practic, s-au prefăcut că votează pentru colegii care filmau. Mărgelele au fost anulate.”
Afirmațiile sale indică faptul că obiectele neconforme au fost invalidate la numărătoare. În același timp, episodul ridică semne de întrebare legate de modul în care sunt păstrate și verificate instrumentele folosite la votul cu bile în Parlament.
Context: cum se desfășoară votul secret cu bile
Votul secret cu bile presupune utilizarea unor bile albe și negre, plasate în urne separate, astfel încât opțiunea parlamentarului să rămână secretă. Orice obiect care nu respectă standardul – precum „mărgele negre” – este considerat nul. În practică, verificarea urnelor după încheierea votului are tocmai rolul de a elimina astfel de tentative de substituire și de a confirma că numărătoarea reflectă opțiunile exprimate regulamentar.
Conform datelor comunicate public după numărătoare, moțiunea a întrunit 281 de voturi „pentru”, în timp ce câteva voturi „împotrivă” și unele anulate au fost consemnate separat. În această ecuație, apariția unor obiecte neconforme în urne pune presiune pe procedurile de securizare a materialelor de vot și pe responsabilitatea parlamentarilor de a respecta regulile interne.
Prin prisma rolului său instituțional, Ghinea a punctat că anomalia a fost observată la momentul numărării și că bilele reale lipsă – înlocuite prin „mărgele” – au atras automat anularea respectivelor „voturi”. Cazul reaprinde o discuție veche despre integritatea votului secret și despre necesitatea unei inventarieri stricte a seturilor de bile folosite în plen.
Dincolo de disputa politică, semnalul transmis de liderul USR aduce în prim-plan chestiuni tehnice esențiale: trasabilitatea seturilor de bile, controlul la intrarea în cabinele de vot și procedura de validare/anulare a buletinelor materiale (bile, urne). În mod obișnuit, aceste măsuri sunt destinate să prevină exact situații precum introducerea de obiecte străine în urne sau sustragerea materialelor oficiale.
Episodul rămâne relevant atât pentru felul în care sunt gestionate momentele de tensiune din plen, cât și pentru modul în care regulile procedurale – uneori tehnice și puțin vizibile – pot influența percepția publică asupra legitimității unui vot exercitat cu bile.