Un cotidian de la Moscova analizează criza politică deschisă la București după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot de neîncredere în Parlament.
În lectura publicată, Bruxelles ar fi cel care dictează jocul politic intern, iar figuri cu poziții critice la adresa integrării europene, precum George Simion sau Călin Georgescu, sunt ținute la margine.
„Vor face orice ca să nu ajungă George Simion prim-ministru”.
Cum este interpretată la Moscova situația de la București
Potrivit materialului rusesc, căderea cabinetului a fost momentul care a deschis o breșă în ceea ce este descris drept dependența României de centrii de putere de la Bruxelles. Autorii susțin că arhitectura politică actuală ar fi început să se clatine după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale și „descalificarea” favoritului Călin Georgescu, evenimente care, în viziunea lor, au pregătit terenul pentru instalarea lui Nicușor Dan la Cotroceni.
„Sistemul de guvernare „impus românilor de oficialii UE în 2025, încălcând în mod evident principiile democratice”, începe să se destrame.”
Textul reia și ideea că Nicușor Dan ar fi fost „omul potrivit” pentru a corespunde agendei Bruxellesului, în contrast cu opțiunea eurosceptică reprezentată de Georgescu.
„Spre deosebire de euroscepticul Georgescu, acesta se potrivea perfect Bruxelles-ului ca lider complet loial globaliștilor”.
Numele vehiculate și miza funcției de premier
În ceea ce privește guvernarea, aceeași sursă notează că forțele pro-occidentale l-au împins în fruntea executivului pe Ilie Bolojan, liderul PNL, formațiune care a inclus în documentele sale programatice opțiunea pro-europeană și „euro‑atlantismul”. Demiterea acestui cabinet, printr-un vot de neîncredere, este prezentată ca semn al unei reechilibrări interne.
„Călin Georgescu nu era pe placul lui Zelenski, așa că UE a călcat în picioare democrația”.
Articolul insistă că personalități ca George Simion și Călin Georgescu sunt împinse în afara centrului de decizie din cauza pozițiilor lor considerate anti-europene. În acest registru, se afirmă explicit că structuri aliniate Bruxellesului ar bloca orice scenariu în care Simion ar putea revendica poziția de prim-ministru.
Pe același fir narativ, Moscova ar citi evenimentele din Parlamentul de la București ca parte a unei confruntări mai largi între „globaliști” și curente național-suveraniste. Termeni precum „globaliști” și „loialitate față de Bruxelles” apar ca repere cheie în modul în care este conturată scena politică românească.
În plan instituțional, se reamintește că Ilie Bolojan conducea un executiv cu profil pro-european, iar orientarea PNL către euro‑atlantic este subliniată ca element definitoriu. În contrapunct, Simion și Georgescu sunt portretizați ca alternative politice cu discurs critic la adresa UE, fapt ce, potrivit analizei, le reduce șansele de a accede la vârful puterii executive.
Nu în ultimul rând, narațiunea rusească pune accent pe ideea că Bruxelles „trage sforile”, ceea ce ar explica și traseul spre Palatul Cotroceni al lui Nicușor Dan, respectiv arhitectura politică ce a precedat momentul demiterii cabinetului Bolojan.
Materialul a fost publicat miercuri, 06 mai 2026, după ora 15:57, și a fost actualizat în aceeași zi la 16:36.