Pentru a treia zi consecutiv, Cristela Georgescu se află la sediul DIICOT. Soția fostului candidat la alegerile prezidențiale vine în calitate de martor în dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de înșelăciune cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro.
Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie. Acuzațiile îl vizează pe el și pe alte două persoane, sub suspiciunea că au indus în eroare mai mulți oameni de afaceri promițând garanții pentru credite bancare din străinătate. Dintre aceștia, Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, a depus plângere penală, susținând că a pierdut 1,1 milioane de euro. Cristela Georgescu asistă la perchezițiile informatice efectuate de autorități în cadrul investigației.
Ceea ce spune Cristela despre viața lui Călin în închisoare desenează o imagine grea. Conform declarațiilor sale, fostul candidat la prezidențiale „face post cu apă”, adică nu mănâncă alimente obișnuite, ci doar ceea ce soția îi trimite de acasă, o dată pe lună. Celula sa se află la subsol, împărțită cu alte două persoane, iar aerisirea este o problemă constantă – geamul trebuie să stea mereu deschis pentru a permite trecerea aerului, spune ea.
Restricțiile din penitenciar sunt precise: poate trimite pachete lunare de maximum 20 de litri de lichide și 10 kilograme de mâncare, dar într-un ambalaj special – fără sticle, fără metal, fără contenitori care ar putea fi transformați în arme. Ea pregătește mancare care „ține” fără refrigerare și care se potrivește în constrângerile impuse. „Călin este om modest, nu e deloc pretențios și suntem amândoi conștienți că se poate întotdeauna mai rău,” a declarat Cristela, accentuând că nici copiii lor nu s-au adaptat ușor la această situație.
Doar că acuzațiile ei nu se opresc la condițiile de detenție. Cristela Georgescu susține că întreaga anchetă este o „acțiune orchestrată” – o persecuție politică, cum a numit-o explicit. Ea spune că nu a intrat în posesia dosarului complet, ceea ce o împiedică să-l studieze și să se apere integral. Afirmă că Călin „nu a înșelat, ci a fost înșelat” și că are „tot dreptul” să-și exprime îngrijorarea. Într-o declarație anterioară, a mărturisit că a fost „torturată” văzând fotografiile copiilor săi apărând pe ecrane străine – o referință probabil la expunerea media pe care o primește cazul.
Aici intervine o tensiune fundamentală. Procesul penal la DIICOT urmează reguli stricte și proceduri care, în teorie, protejează atât drepturile inculpaților cât și investiga justiției. Nici o parte nu beneficiază de acces complet la dosarul în faza de anchetă – aceasta este practica normală în sistemul penal românesc, nu o abatere specifică acestui caz. Încelularea preventivă este de asemenea o măsură uzuală în cazuri cu prejudicii mari și cu risc de sustragere de la justiție, mai ales atunci când sunt implicați oameni de afaceri cu resurse.
Dar declarațiile Cristelei ridică o întrebare legitimă pentru opinia publică: indiferent de vânzările sale juridice și politice, ce înseamnă lucrul ăsta pe teren? O familie e despărțită, copii întreabă de tatăl lor, iar o soție merge zilele la sedii de anchetă. Acuzațiile pot fi adevărate – prejudiciul de 1,1 milioane nu e cifră mică – dar asta nu înseamnă că procedurile sunt aplicat perfect nici care sunt efectele colaterale asupra membrilor familiei.
Cazul a marcat scena politică din septembrie și octombrie. Călin Georgescu fusese candidat la alegerile prezidențiale din 2024, iar dosarul a fost deschis imediat după. Timp de aproape o lună, numele lui a dominat știrile. Cristela a făcut apariții publice repetate, transformând faptul că merge la DIICOT în ceva mai mult decât un simplu statut juridic – l-a transformat într-o narativ despre nedreptate și presiune asupra unui om și familiei sale.
Reacțiile au fost mixte. Unii au văzut în declarațiile Cristelei dovezi ale unei persecuții politice. Alții au considerat-o o tactică de mobilizare a simpatizanților, o modalitate de a reframe o anchetă legală ca atac. Autoritățile, din partea lor, au continuat să lucreze la dosar, fără a răspunde direct la acuzațiile ei de orchestrare.
Detaliul care schimbă totul este acesta: indiferent cine are dreptate în privința vinovăției sau nevinovăției, sistemul de justiție penal necesită proceduri, și procedurile asta au un cost uman. Copiii se întreabă unde e tatăl, soția merge zilele la sedii, iar viața unei familii e pus pe pauză în timp ce procurorii adună probe și pregătesc rechizitoriu.
Ce urmează depinde de evoluția anchetei și de decizia procurorilor de a formula sau nu o acuzație formală. Dacă rechizitoriul este depus, cazul merge la tribunal, unde fiecare parte va putea prezenta dovezile sale complete. Acolo, Cristela va putea consulta integral dosarul și va avea acces plin la toate actele. Până atunci, condițiile din arest vor rămâne acelea – subsol, fereastră mica, post cu apă și pachete lunare de acasă. Iar familia lui Călin Georgescu va continua să trăiască într-o cărări între convingerea în nevinovăție și mecanismele unui sistem penal care, de obicei, nu se mișcă ușor și nici rapid.
DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.