În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, România va trece la ora de iarnă, iar această schimbare vine cu o particularitate: ceasurile vor fi date înapoi la ora 03:00, din 04:00.
Schimbarea orei nu este o simplă operație de reaglare a ceasurilor. Ritmul circadian al omului — ciclul natural de somn-veghe reglat de lumina naturală — va trebui să se adapteze la o nouă realitate. Zilele mai
scurte și întunericul care se instalează mai devreme vor marca începerea unei perioade în care energia naturală scade, iar concentrarea și starea de spirit pot fi afectate. Pentru unii, tranziția este ușoară;
pentru alții, oscilările în program de somn provoacă o perioadă de dezadaptare care poate dura zile. Copiii și persoanele în vârstă sunt deosebit de sensibili la aceste schimbări, iar studiile arată că în zilele care urmează trecerii la ora de iarnă, atența rutieră scade și oboseala poate influența capacitatea de concentrare chiar și la volan.
Întrebarea pe care și-o pun mulți români e simplă: de ce continuăm să facem asta an de an, dacă efectele asupra organismului sunt documentate și dezagreabile? Răspunsul se află în istorie, politică europeană și într-un blocaj de decizie care durează de ani buni.
Schimbarea orei de două ori pe an este o practică relativ modernă, deși ideea folosirii mai eficiente a luminii naturale datează de mai mulți secoli. Aplicarea sistematică a acestui mecanism a apărut però abia în timpul Primului Război Mondial, când mai multe state au introdus ora de vară din motive economice și pentru a reduce consumul de energie. Germania a fost în fruntea acestei mișcări în 1916, iar modelul s-a răspândit rapid în întreaga Europă. România a adoptat o abordare similară, urmând trendurile continentale.
În prezent, statele Uniunii Europene schimbă ora în ultimul weekend din martie și în ultimul weekend din octombrie, ceea ce înseamnă că 27 de țări se sincronizează în aceleași nopți. Totuși, această practică a generat dezbateri aprinse de mai mulți ani. În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei, recunoscând efectele negative asupra sănătății și productivității.
Doar că votul nu s-a transpus într-o acțiune concretă. Statele membre nu au reușit să ajungă la un acord final privind alegerea unui sistem unic — unele preferă ora de vară permanentă, altele ora standard permanentă — ceea ce a dus la blocare. Din această cauză, schimbarea orei continuă să se aplice an după an, deși justificarea ei energetică din secolul XX nu mai ține în economia modernă.
România, ca membru al UE, rămâne captivă acestei nehotărâri europene. Deși au existat propuneri și discuții privind renunțarea la mecanismul schimbării, nicio decizie obligatorie nu a ieșit din Bruxelles.
Asta înseamnă că și românii vor continua să-și dea ceasurile înapoi în 2026 și în anii următori, deși beneficiile energetice pe care le-a adus această practică în 1916 sunt, astăzi, discutabile.
Cum se adaptează cel mai ușor la noua oră? Specialiștii recomandă o abordare treptată. Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, ideea este să-ți modifici progresiv ora de culcare și de trezire, cu aproximativ
15-20 de minute pe zi. Asta dă organismului timp să se obișnuiască treptat, nu brusc. După schimbare, păstrarea unui program constant de somn și evitarea somnului prelungit ziua ajută la reglarea mai rapidă a ritmului circadian. Expunerea la lumină naturală în primele ore ale zilei, mișcarea regulată și reducerea timpului petrecut în fața ecranelor înainte de culcare sunt factori cheie. De asemenea, evitarea cofeinei și alcoolului în orele dinaintea odihnei facilitează readaptarea.
Însă adaptarea nu depinde doar de acțiunile individuale. Efectele psihologice și fiziologice ale reducerii orelor de lumină sunt reale: oboseala, dificultatea de concentrare și modificările stării de spirit sunt bine documentate în perioada care urmează trecerii la ora de iarnă. Pentru copiii mici și vârstnici, impactul poate fi mai pronunțat, iar rutinele de somn se pot deranja pentru mai mult timp. Asta explică de ce, în zilele care urmează schimbării, statisticile arată creșteri în accidentele rutiere și scăderi în productivitate.
Ce urmează după 25 octombrie 2026? România va rămâne la ora standard UTC+2 până în martie 2027, când va veni din nou rândul orei de vară. Doar că speranța că sistemul se va schimba în următorii ani depinde de o decizie europeană care, până acum, a stat în loc. Dacă blocajul se menține, 2027 va aduce aceeași trecere și aceeași adaptare forțată. Dacă Europa ajunge la un acord, viitorul ar putea fi diferit — dar pentru acum, România nu are de ales decât să urmeze ritmul continental, indiferent dacă e cel mai bun pentru cetățenii săi.
DISCLAIMER!! Acest site este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică.