O anchetă amplă a scos la iveală două rețele care au vândut, pe internet, produse prezentate drept remedii pentru afecțiuni grave. Sub promisiunea unor „tratamente miraculoase”, mii de români — inclusiv persoane diagnosticate cu cancer — au fost convinși să renunțe la terapiile medicale reale și să cumpere suplimente fără efect dovedit.
Anchetatorii estimează că, în câțiva ani, în conturile acestor grupări au intrat peste 125 de milioane de euro, în timp ce pagubele umane rămân imposibil de cuantificat.
Vulnerabilitatea bolnavilor a fost transformată în strategie de vânzare: site-uri bine lustruite, „mărturii” fabricate și promisiuni de vindecare fără operații, chimioterapie sau medicamente considerate, în mod manipulator, „toxice”. În realitate, spusele medicilor arată că renunțarea la tratamentele validate poate împinge pacienții în situații critice.
Cum funcționa mecanismul de înșelăciune
Rețeaua a fost construită ca un mecanism de manipulare în toată regula. Produsele erau etichetate ca alternative naturale pentru cancer, diabet ori boli cardiovasculare, iar infrastructura online — de la pagini de prezentare până la platforme de plată — era menită să inspire încredere. Reclamele promiteau rezultate „spectaculoase”, mascând lipsa oricărei dovezi științifice.
Procurorii au închis aproape 200 de site-uri implicate în promovarea acestor produse. La percheziții, au fost găsite peste 250.000 de comprimate și flacoane, unele vândute cu până la 36 de euro bucata. În numeroase cazuri, nu s-a identificat niciun efect terapeutic. Medicii avertizează că efectul real al acestor practici poate fi devastator atunci când pacienții își abandonează tratamentele prescrise.
„Este una dintre cele mai cinice infracţiuni, pentru unii dintre pacienţi poate să aibă un impact fatal, un accident vascular cerebral sau un eveniment cardiovascular major, nu mai spun de neurmărirea unui pacient cu o afecţiune oncologică”, a explicat medicul nefrolog Ionuț Nistor.
Dimensiunea escrocheriei depășește granițele României: gruparea destructurată de DIICOT a operat în 12 țări europene și chiar în afara continentului, extinzându-se pe parcursul a șapte ani. Întinderea exactă a fenomenului este, spun anchetatorii, greu de măsurat.
Call center cu „poezie” învățată și chipuri de vedete falsificate
Pentru a-și crește credibilitatea, rețeaua a folosit un call center de mari dimensiuni. Operatorii erau instruiți să livreze aceeași „poezie” — replici standardizate și răspunsuri pregătite — pentru a exploata frica și speranța pacienților. În paralel, o altă grupare, destructurată de Poliția Capitalei, a promovat „tratamente” prin imagini și declarații trucate atribuite unor personalități publice și medici cunoscuți.
Numele și chipurile unor oameni celebri — Irina Loghin, Leon Dănăilă, Tudor Ciuhodaru, Florin Piersic — au fost folosite fără acord, pentru a crea impresia falsă că aceștia recomandă produsele. Afectați direct, unii au relatat situații-limită ale celor care au cumpărat pe baza acestor reclame.
„După atâta nenorocire, după atâţia ani, de batjocură pe numele meu… Ce ştia el de trucaj, el ştia că a dat 900 de lei pe medicamentul respectiv şi că şi-a nenorocit mama care.i s-a luat pielea de pe picioare”, a spus Irina Loghin, după ce a aflat că imaginea ei era folosită în campaniile escrocilor.
Până în acest moment, polițiștii au identificat circa 60 de victime, însă estimările indică un număr potențial de până la 30.000 de persoane înșelate. Mulți dintre cei vizați erau oameni în suferință, gata să încerce orice promite o șansă la vindecare.
Autoritățile transmit un mesaj clar: nu înlocuiți tratamentul medical cu suplimentele promovate agresiv online. Riscurile sunt majore, iar amăgirea poate costa sănătatea sau chiar viața.
„Recomandăm cetăţenilor să nu renunţe la medicamentele prescrise de medic în favoarea suplimentelor minune”, a avertizat Bogdan Berechet, șeful Poliției Capitalei.
În plan judiciar, patru persoane au fost arestate preventiv, iar alte șase sunt cercetate sub control judiciar. Ancheta continuă, iar verificările vizează atât producția și distribuția produselor, cât și campaniile de promovare care au alimentat încrederea publicului.