Acesta este cel de-al doilea dosar penal major în care Călin Georgescu figurează ca inculpat, și cel mai grav din punct de vedere al acuzațiilor. Procurorii îl acuză pe fostul candidat de complicitate la tentativă de lovitură de stat — o infracțiune contra securității naționale, dintre cele mai grave din Codul Penal.
În același dosar sunt judecați Horațiu Potra, un fost militar român devenit mercenar cu activitate în zone de conflict internațional, și un grup de 20 de oameni din rețeaua acestuia.
Horațiu Potra se află deja în arest preventiv, încarcerat la Penitenciarul Rahova.
Potra a devenit cunoscut publicului larg după ce au apărut informații despre legăturile sale cu grupări paramilitare și despre implicarea sa în evenimentele care au urmat anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din România, în toamna anului 2024. Anchetatorii susțin că între Georgescu și Potra a existat o înțelegere privind utilizarea forței sau a amenințării cu forța pentru a influența cursul evenimentelor politice din România — ceea ce, în optica procurorilor, constituie complicitate la tentativă de lovitură de stat.
Camera preliminară: probe excluse, dar judecată posibilă
Înainte ca un dosar să ajungă efectiv la judecată pe fond, el trece prin procedura camerei preliminare — o etapă în care judecătorul verifică dacă actul de sesizare a instanței este regulat și dacă probele din dosar au fost obținute legal. Este o filtrare procedurală menită să garanteze că procesul penal respectă drepturile fundamentale ale inculpaților.
În cazul dosarului Georgescu-Potra, camera preliminară de la Curtea de Apel București a constatat că mai multe probe și declarații din cadrul anchetei penale au fost obținute nelegal de către procurori.
Consecința directă a fost excluderea acestor probe din dosar — 52 de pagini de mărturii care nu vor putea fi folosite în faza de judecată.
Excluderea a 52 de pagini dintr-un dosar de această complexitate este o lovitură pentru acuzare, dar nu una fatală. Judecătorul de cameră preliminară a reținut explicit că „excluderea unor mijloace de probă nu echivalează cu neregularitatea actului de sesizare a instanței”
— cu alte cuvinte, faptul că unele probe au fost obținute nelegal și au fost excluse nu înseamnă că întregul dosar este viciat sau că judecata nu poate continua. Instanța a stabilit că Georgescu și Potra pot fi judecați pentru infracțiunile contra securității naționale cu probele rămase în dosar după această excludere.
Această distincție este importantă din punct de vedere juridic. Camera preliminară nu judecă vinovăția sau nevinovăția inculpaților — ea verifică doar legalitatea procedurilor și admisibilitatea probelor. Decizia de a permite continuarea judecății nu spune nimic despre cum va decide instanța pe fond, ci doar că procesul poate merge mai departe în condițiile legii.
Amânarea pronunțării pentru 4 iunie 2026 înseamnă că pe această dată judecătorii vor comunica decizia finală a camerei preliminare — fie că dosarul merge la judecată pe fond, fie că există alte obstacole procedurale care trebuie rezolvate. Este o etapă procedurală, nu un verdict privind vinovăția.
Dacă pe 4 iunie instanța va confirma că dosarul merge la judecată, urmează programarea termenelor pentru dezbaterea pe fond — un proces care,
în cazuri de această complexitate, poate dura luni sau ani. Numărul mare de inculpați (Georgescu, Potra și 20 de mercenari), volumul de probe rămas în dosar după excluderi și specificul acuzațiilor de securitate națională fac din acest proces unul de durată.
Dosarul loviturii de stat este, din punct de vedere al gravității acuzațiilor, cel mai serios în care figurează Călin Georgescu, dar nu este singurul. Fostul candidat la alegerile prezidențiale anulate se confruntă simultan cu mai multe proceduri penale, care acoperă un spectru larg de acuzații.
Primul dosar în care Georgescu este deja judecat pe fond vizează propagandă legionară — acuzația că a promovat, în declarații publice, ideologia și simbolistica Mișcării Legionare, organizație de extremă dreaptă care a comis crime în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În același dosar, Georgescu este acuzat și de comunicare de informații false, în legătură cu o declarație făcută în decembrie 2024 la postul de televiziune Realitatea Plus, în care a susținut că România va intra în război cu Rusia și că tinerii români vor lupta pe front în Ucraina.
Procurorii au considerat că această afirmație, făcută într-un context de maximă tensiune politică și fără niciun fundament factual verificabil, constituie diseminare de informații false cu potențial de a provoca panică și destabilizare.
Un al treilea dosar vizează finanțarea campaniei sale electorale. Georgescu a declarat la Autoritatea Electorală Permanentă cheltuieli de campanie egale cu zero
— o declarație care a stârnit suspiciuni imense în contextul în care campania sa a avut o vizibilitate excepțională pe platformele de socializare, în special pe TikTok, unde videoclipurile sale au generat zeci sau sute de milioane de vizualizări.
O campanie de această amploare pe platformele digitale presupune, în mod normal, costuri semnificative — fie pentru producție de conținut, fie pentru promovare plătită. Anchetatorii investighează dacă au existat finanțări nedeclarate și cine le-ar fi asigurat.
Cine este Călin Georgescu și de ce contează aceste dosare
Călin Georgescu a devenit brusc o figură centrală a politicii românești în toamna anului 2024, când a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu un scor care a surprins pe toată lumea — inclusiv, se pare, serviciile de informații și partidele politice tradiționale.
Ascensiunea sa fulminantă a fost atribuită în mare parte unei campanii masive pe TikTok, alimentată de un algoritm care i-a amplificat vizibilitatea în mod neobișnuit.
Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând iregularități și interferențe externe în procesul electoral.
Decizia a declanșat o criză politică profundă, cu proteste atât din partea susținătorilor lui Georgescu, care au acuzat un act antidemocratic, cât și din partea celor care au aplaudat decizia, considerând-o necesară pentru protejarea democrației față de influențe externe și manipulare.
În lunile care au urmat, Georgescu a rămas o prezență activă în spațiul public, continuând să facă declarații provocatoare și să-și mobilizeze baza de susținători.
Dosarele penale acumulate în această perioadă au transformat procesul său judiciar într-un subiect politic de primă magnitudine, cu tabere diametral opuse: unii îl văd ca pe o victimă a unui sistem care încearcă să elimine un adversar incomod, alții ca pe un pericol real la adresa ordinii constituționale.
Amânarea pronunțării pentru 4 iunie menține această tensiune în stare activă. România urmărește cu sufletul la gură un proces care depășește cu mult granițele unui simplu dosar penal și care ridică întrebări fundamentale despre statul de drept, despre securitatea națională și despre viitorul democrației românești.