Premierul de la Chișinău, Alexandru Munteanu, a readus în atenție tema unei posibile reunificări a Republicii Moldova cu România, afirmând că subiectul devine tot mai prezent în spațiul public și tot mai ușor de imaginat pentru o parte a populației. Potrivit declarațiilor atribuite acestuia, ideea unirii este percepută din ce în ce mai mult drept o variantă realistă de viitor, pe măsură ce cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului simt că distanța dintre cele două state se reduce:
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devina din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă.”
Întrebat când ar putea deveni concretă o asemenea decizie, Munteanu a spus că totul depinde de voința alegătorilor și că un eventual referendum ar putea juca un rol esențial. El a explicat că, în acest moment, guvernarea de la Chișinău lucrează în baza mandatului primit pentru agenda europeană, însă a lăsat deschisă ideea că viitorul poate aduce și alte formule de apropiere sau reunificare, în funcție de contextul politic și de evoluțiile din regiune.
Premierul moldovean și-a exprimat totodată convingerea că, indiferent de traseul politic exact, Republica Moldova și România vor ajunge împreună în interiorul Uniunii Europene. În opinia sa, apropierea dintre cele două state este deja una foarte puternică, mai ales la nivel de identitate culturală, limbă și apartenență istorică.
Discuțiile despre reunificare s-au intensificat după ce Maia Sandu a declarat în ianuarie 2026 că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România. Reuters a remarcat atunci că a fost pentru prima dată când un lider moldovean aflat în funcție și-a exprimat atât de clar o asemenea opțiune, deși președinta a subliniat în același timp că integrarea europeană rămâne obiectivul politic principal al țării.
În paralel, tema unirii este alimentată și de sondaje recente invocate în presa din România și Republica Moldova, care indică o susținere în creștere pentru această idee, mai ales în rândul diasporei. Potrivit datelor prezentate în aceste cercetări, opțiunea unirii este susținută în principal din motive economice, precum salarii și pensii mai mari, acces mai larg la locuri de muncă și libera circulație, în timp ce principalele temeri vizează pierderea suveranității și tensionarea relațiilor cu Rusia.