În pragul votului asupra unei moțiuni de cenzură, premierul Ilie Bolojan a apărut la televiziunea națională cu un mesaj ferm, dar temperat.
Șeful Guvernului a ales să răspundă direct criticilor, concentrându-se pe procedura parlamentară și pe ceea ce consideră a fi datoria de responsabilitate a celor care cer schimbarea Executivului.
El a indicat că, deși acceptă posibilitatea încetării mandatului, discuția trebuie purtată pe baze instituționale clare: ce urmează după un eventual vot favorabil moțiunii și cine își asumă guvernarea. În lipsa acestor răspunsuri, a avertizat premierul, riscul este de a alimenta incertitudinea administrativă.
Procedură și responsabilitate parlamentară
Ilie Bolojan a susținut că, în democrațiile consolidate, o moțiune de cenzură este însoțită de o alternativă clară de guvernare. A făcut trimitere la practici europene, subliniind ideea că anunțarea prealabilă a unui posibil nou premier și a unei echipe guvernamentale evită blocajul instituțional. În acest context, a criticat alianța dintre PSD, AUR și PACE – Întâi România, despre care a afirmat că a formulat declarații publice fără a propune o viziune pentru perioada de după moțiune.
Premierul a cerut parlamentarilor o evaluare lucidă înainte de vot, apelând la o logică simplă: dacă susții schimbarea, trebuie să explici ce o înlocuiește. Potrivit acestuia, moțiunea prezentată nu răspunde la această întrebare-cheie și se rezumă la a provoca o ruptură fără plan.
moțiunea „stingem lumina”
Cu această formulare, Bolojan a descris documentul depus în Parlament, sugerând că nu urmărește construcția unei soluții, ci doar o întrerupere bruscă a guvernării. În același registru, a insistat că a fost un lider incomod pentru cei tentați de risipă sau de evitarea răspunderii publice.
Măsuri economice, energie și calendarul votului
Capitolul economic a ocupat centrul intervenției. Premierul a vorbit despre presiunea datoriei publice și a menționat că dobânzile anuale ar ajunge la aproximativ 60 de miliarde de euro, cuantum pe care l-a comparat cu costul unei autostrăzi majore. În acest context, a explicat că bugetul statului nu mai poate fi tratat ca o „pușculiță”, ci trebuie administrat cu disciplină bugetară și prioritizare strictă a cheltuielilor.
Pentru a face înțelese deciziile sale, Bolojan a folosit analogia gospodăriei: o familie cu rate și datorii nu poate cheltui nelimitat; similar, un stat are nevoie de rigoare financiară. Scopul declarat: stabilitate și predictibilitate în execuția bugetară.
La capitolul energie, premierul a avertizat că reducerea prețurilor nu este posibilă fără creșterea producției interne. A identificat o problemă structurală: au fost emise autorizații de racordare pe bază de documente doar pe hârtie, fără garanții solide și fără investiții reale în spate. Potrivit explicațiilor sale, volumul acestor autorizații ar depăși de câteva ori capacitatea actuală a rețelelor și ar fi de zece ori peste necesarul țării, distorsionând accesul producătorilor serioși și umflând costurile celor care vor să investească efectiv.
Premierul a arătat că multe astfel de dosare rămân neimplementate, fiind păstrate pentru a fi vândute ulterior către investitori cu resurse, dar care nu pot materializa proiectele „cumpărate”. În viziunea sa, acest mecanism a alimentat un circuit speculativ și a frânat proiectele cu substanță.
„STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”
Așa este intitulat textul moțiunii de cenzură depuse de grupurile parlamentare PSD, AUR și PACE – Întâi România. La momentul citirii documentului în plen, nici premierul Ilie Bolojan, nici ministrul de Interne Sorin Grindeanu nu au fost prezenți. Conform procedurii, lectura a fost făcută de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Parcursul parlamentar continuă cu dezbaterea și votul final programate pe 5 mai, interval în care partidele își anunță pozițiile și negocierile continuă în ritm alert.