Plenul Senatului a validat, în ședința de marți, prin vot secret cu buletine, noua conducere a Institutului Cultural Român (ICR) pentru un mandat de patru ani. La șefia instituției a fost aleasă Corina‑Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, înregistrând 81 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”.
Posturile de vicepreședinte au revenit Adrianei Gae, propusă de AUR (73 pentru, 43 contra), și lui Attila Iuliu Weinberger, din partea UDMR (89 pentru, 27 contra).
Noua conducere a ICR, votată de Senat
Pe lângă funcțiile executive, Senatul a numit și 14 membri în Consiliul de conducere. Locurile aferente partidelor parlamentare au fost atribuite astfel: Dumitru Goldbach (propunere PACE – Întâi România), Zsolt Karacsony (pentru UDMR), George Amarie‑Mihalașcu (din partea PNL), Ioana‑Alina Șerban și Iulian Badea (susținuți de PSD), Radu Vancu (propunere USR) și Nicolae Voiculeț (pentru AUR).
Mandatele rezervate uniunilor de creatori au revenit următorilor: Benoni Ioan‑Carmăzan (Uniunea Realizatorilor de Film din România), Aurelia Corbeanu (Uniunea Teatrală din România), Laurențiu Damian (Uniunea Cineaștilor din România), Sebastian Gheorghiu (Uniunea de Creație Interpretativă din România), Dan Dediu (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România), Petru Lucaci (Uniunea Artiștilor Plastici din România) și Daniel Nane.
Profilul Corinei‑Raluca Încrosnatu și reacțiile politice
Născută în 1983, la Sinaia, Corina‑Raluca Încrosnatu este absolventă a Universității din București (promoția 2008), specializarea filologie. Are peste două decenii de activitate în sectorul cultural, iar din 2014 s-a alăturat ICR, unde a parcurs etape succesive de coordonare: de la expert în programe culturale în cadrul Direcției Generale Reprezentanțe în Străinătate, la șef al Serviciului Reprezentanțe în Europa, apoi director general al Direcției Generale Programe prin Reprezentanțe și Comunități Istorice. Între noiembrie 2021 și septembrie 2024 a ocupat funcția de secretar general al ICR, iar din septembrie 2024 a fost numită vicepreședinte.
Numirea ei a fost contestată de opoziție, în special de USR. Senatorul Ștefan Pălărie a anunțat că formațiunea sa nu a susținut candidatura și a criticat sprijinul politic acordat în Parlament.
„La preşedinţia acestui braţ al diplomaţiei culturale, PSD ne propune o doamnă care a ajuns să fie faimoasă prin faptul că l-a invitat pe domnul Dughin la Bucureşti, crescută pe lângă Fundaţia Nicolae Titulescu a lui Adrian Năstase şi care astăzi e dorită de PSD să conducă tot ce înseamnă eforturi diplomatice culturale. Nu o să o facă cu susţinerea PNL, cu susţinerea USR. Noi nu vom vota pentru astfel de preşedinte, dar sigur vor face acest lucru, impunerea acestui preşedinte prin parteneriatul cu AUR. În schimb, AUR va fi şi el premiat cu un post de vicepreşedinte. Aşa funcţionează din păcate lucrurile”.
„ICR este folosit în continuare pentru că PSD nu se schimbă – ca un loc de sinecuri în care oamenii vor fi puşi acolo pentru că trebuie să fie premiaţi după ce la fundaţia domnului Adrian Năstase au făcut treabă bună”.
Potrivit cadrului legal – Legea 356/2003 – ICR funcționează ca autoritare administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar. În prezent, rețeaua instituției numără 19 reprezentanțe în străinătate, în capitale și orașe‑cheie din Europa, Orientul Mijlociu și Statele Unite, printre care Bruxelles, Berlin, Londra, Paris, Roma, Madrid, Tel Aviv și New York.
Misiunea declarată a ICR este de a reprezenta, promova și proteja cultura și civilizația românească, prin programe și parteneriate care implică instituții publice, uniuni de creație, organizații neguvernamentale și personalități din țară și din diaspora. Proiectele sunt derulate atât prin aparatul central, cât și prin reprezentanțele din afara țării, cu coordonatori și specialiști care urmăresc creșterea vizibilității internaționale a culturii române.