Salariile medicilor din România ar putea fi recalibrate astfel încât să reflecte performanța și volumul real de muncă, nu vechimea ori rangul profesional. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a prezentat, pe 4 februarie 2026, direcțiile unei reforme axate pe modul în care se organizează și se plătesc gărzile medicale.
Ținta declarată: corectarea diferențelor mari dintre activitatea efectiv prestată și veniturile încasate.
Cum ar putea fi legate salariile de performanță
Potrivit ministrului, schimbarea pornește de la metodologia de lucru pentru gărzi și de la criterii măsurabile care să diferențieze munca intensă de activitatea redusă. Accentul cade pe rezultate și pe încărcarea reală din timpul turelor, astfel încât plata să devină o expresie a efortului și a responsabilității, nu doar a statutului.
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.
Reclamă Video (Advertising)
„Prin noua reformă a gărzilor, a metodologiei prin care se vor realiza gărzile, o să vedeți că salarizarea și tarifarea gărzilor va fi diferită și îmbunătățită, dar, și subliniez acest dar, plata se va face în funcție de performanță”, a declarat Alexandru Rogobete.
Oficialul a invocat diferențele mari de activitate chiar în interiorul aceleiași specialități: există medici cu zeci de intervenții săptămânal și alții cu puține cazuri pe an, dar cu venituri similare. În viziunea sa, un model nou ar trebui să distingă între aceste realități, cu criterii ușor de verificat.
„Există chirurgi în țara asta care operează 20 de pacienți pe săptămână și chirurgi care operează doi pacienți pe an. Ori, la finalul anului au aceleași venituri. Mie nu mi se pare corect și nici echitabil”, a subliniat ministrul.
În plan practic, stabilirea unor indicatori ar putea include volumul de cazuri, complexitatea intervențiilor, timpul efectiv petrecut în gărzi sau tipul pacienților (urgențe, cazuri critice). Scopul invocat este creșterea echității și a performanței, concomitent cu o recunoaștere mai fidelă a muncii din spitalele cu flux ridicat.
Reacții din spitale și întrebări fără răspuns
Propunerea a stârnit reacții imediate în rândul profesioniștilor din sănătate. Chirurgul Ilie Albean, membru în structuri profesionale locale, vede justificată diferențierea salarială în funcție de activitate, tocmai din cauza decalajelor evidente dintre spitalele de urgență și unitățile cu profil cronic.
„Este frustrant pentru colegii care muncesc în spitalele județene de urgență, unde e foarte mult de lucru și trebuie să vadă toate urgențele, față de spitale de cronici unde gărzile sunt mai lejere”, a declarat Ilie Albean.
Și medici tineri sau rezidenți privesc favorabil ideea unui sistem diferențiat, subliniind că, în prezent, există situații în care activitatea redusă poate fi remunerată similar cu munca intensă din marile centre universitare. În spitalele mici, o parte dintre pacienți sunt trimiși către unități cu capacitate mai mare, ceea ce lasă acolo un volum de muncă mult mai consistent.
În acest moment, inițiativa se află în fază de anunț și dezbatere. Rămân de precizat elementele tehnice: definirea clară a performanței, setul de indicatori utilizați (număr de intervenții, complexitate, timp efectiv de gardă), modul de aplicare în rețele cu profiluri diferite și mecanismele prin care nu se vor crea noi dezechilibre între specialități sau spitale.
Până la eventuale modificări legislative, discuția deschisă de Ministerul Sănătății readuce în prim-plan nevoia de transparență și echitate în remunerarea medicilor. Tema este urmărită atent de personalul medical din toată țara, în așteptarea unor propuneri concrete și a unui calendar clar pentru schimbările anunțate.