Administrația Prezidențială a anunțat, vineri, că liderii PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic privind adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public. Potrivit comunicatului transmis de Palatul Cotroceni, legea trebuie aprobată până la finalul actualei sesiuni parlamentare pentru ca România să respecte termenul stabilit prin PNRR, respectiv 1 iulie 2026. Noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată și fără modificări ulterioare prin măsuri speciale.
Documentul a fost semnat de Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, după ce textul final a fost negociat și convenit în ultimele zile. Conform acordului, cheltuielile totale cu salariile din sistemul public nu vor putea depăși în 2027 nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că suma suplimentară estimată pentru aplicarea noii legi este de 7,2 miliarde de lei, ceea ce lasă loc unor eventuale ajustări în Parlament. Adoptarea legii este esențială pentru deblocarea unei tranșe de aproximativ 700 de milioane de euro din PNRR.
Nicio scădere salarială pentru bugetari
Potrivit angajamentului politic asumat de cele patru partide, niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după intrarea în vigoare a noii legi. În același timp, autoritățile susțin că reforma va respecta țintele fiscale asumate de România pe termen scurt și lung.
Ministerul Muncii urmează să publice proiectul în transparență decizională, iar apoi vor începe consultările cu sindicatele și toate categoriile profesionale afectate de modificări.
Ce schimbări importante aduce noua lege a salarizării
Conform simulărilor realizate de Ministerul Finanțelor, majorarea plafonului salarial cu 8 miliarde de lei ar permite creșteri pentru aproximativ 53% dintre actualii bugetari. Dacă suma ar fi fost mai mare, de 12 miliarde de lei, procentul celor care ar fi beneficiat de majorări ar fi ajuns la 73%.
Noua lege prevede eliminarea unor sporuri și beneficii, printre care sporul pentru condiții vătămătoare, sporul de confidențialitate și indemnizația de hrană. În schimb, va fi păstrat sporul de 40% pentru proiectele europene, inclusiv pentru primari, viceprimari și conducerea consiliilor județene.
Sindicatele din Educație și Sănătate și-au exprimat deja nemulțumirea față de noile grile salariale. În cazul profesorilor, proiectul actual nu ar duce salariile maxime la coeficientul 3 din grila generală, iar în sistemul sanitar sporul pentru condiții deosebit de periculoase ar urma să fie redus de la 85% la 40%.
Dragoș Pîslaru: „Veniturile aflate în plată nu vor scădea”
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că legea va conține prevederi clare pentru protejarea veniturilor actuale ale angajaților din sectorul public. Oficialul a admis însă că, în anumite cazuri, unele salarii ar putea rămâne înghețate până la următoarele indexări.
Pîslaru a explicat că obiectivul reformei este refacerea ierarhiilor salariale între diferitele familii ocupaționale și construirea unei grile unitare bazate pe coeficienți clari, de la funcțiile de conducere până la cele de debutant. De asemenea, sporurile ar urma să fie limitate la maximum 20% din salariu.
Proiectul va fi publicat luni
Ministrul interimar al Muncii a anunțat că proiectul noii legi a salarizării va fi publicat luni, urmând ca de marți să înceapă consultările cu sindicatele și reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale. Guvernul își propune un calendar accelerat, astfel încât forma finală să ajungă rapid în Parlament.
Oficialul a mulțumit Administrației Prezidențiale, experților implicați și partidelor politice pentru susținerea reformei, pe care a descris-o drept unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR.