Pe 8 mai 2026, scena politică de la București a fost zguduită de un nou schimb de replici între Partidul Social Democrat și fostul premier Ilie Bolojan.
În contextul funcționării unui guvern interimar, social-democrații acuză instalarea de persoane apropiate fostului executiv în poziții-cheie din administrație, înainte ca un nou cabinet să primească mandatul Parlamentului.
Mesajul PSD evocă o serie de numiri operate rapid în aparatul central și în structurile din teritoriu, despre care partidul afirmă că ar fi fost realizate fără concurs și în afara unui proces competitiv. Disputa se suprapune peste dezbateri mai ample privind limitele de acțiune ale unui executiv aflat în tranziție.
Acuzații privind numiri „pe ultima sută de metri”
Formațiunea social-democrată susține că perioada de interimat ar fi fost folosită pentru a consolida poziții în instituții publice, în loc să fie rezervată exclusiv treburilor curente ale statului. În comunicarea publică, PSD a criticat ritmul și maniera acestor decizii.
„PSD denunţă operaţiunea premierului demis şi a unor miniştri interimari de a-şi instala, pe ultima sută de metri, pilele şi apropiaţii în structurile de conducere ale unor instituţii publice guvernamentale”.
Potrivit PSD, astfel de numiri ar putea fi reevaluate după învestirea unui executiv cu puteri depline, cu posibilitatea anulării celor considerate neconforme. Partidul insistă că plasarea în funcții a persoanelor agreate politic, în absența unei selecții competitive, afectează credibilitatea administrației și pune presiune pe viitorul cadru decizional.
În aceeași notă, social-democrații reiterează că un executiv interimar ar trebui să se limiteze la administrarea zilnică, evitând decizii cu efecte structurale de durată, precum reorganizări sau mutări masive în eșaloanele de conducere ale instituțiilor.
Reforma invocată de Ilie Bolojan și datele publicate
În plan retoric, PSD contestă narațiunea reformistă promovată de Ilie Bolojan. Partidul afirmă că schimbările administrative recente ar fi purtat amprenta relațiilor personale sau a preferințelor politice, și nu a unui program coerent de modernizare instituțională.
„Aşa-zisa reformă a statului invocată cu emfază de premierul demis nu se face cu şoferi, muzicieni rock şi cofetari instalaţi în funcţii de prefect”.
Pe fondul acestei polemici, în aceeași zi, Ilie Bolojan a publicat informații despre cheltuielile de personal din perioada guvernării conduse de Marcel Ciolacu. Demersul a fost prezentat ca un gest de transparență, menit să arate traiectoria costurilor cu aparatul administrativ și să ofere publicului o imagine de ansamblu asupra utilizării fondurilor.
Publicarea datelor a intervenit într-un climat tensionat, în care eficiența cheltuirii banilor publici, calitatea selecției în funcții de conducere și rolul partidelor în arhitectura instituțională se află în prim-planul dezbaterii. Susținătorii fostului executiv invocă necesitatea clarificării bugetare, în vreme ce PSD anunță că va verifica numirile pe care le consideră controversate.
Schimbul de acuzații evidențiază miza controlului administrativ într-o perioadă marcată de incertitudine politică. În timp ce social-democrații spun că vor reexamina deciziile de personal operate în interimat, reprezentanți ai fostului executiv susțin că măsurile urmăresc eficientizarea și creșterea vizibilității asupra costurilor publice.
Până la desemnarea și votul pentru un nou cabinet, discuțiile privind anvergura deciziilor ce pot fi luate de un guvern interimar rămân deschise. În instituții continuă verificările administrative, iar actorii politici își calibrează pozițiile pentru etapele următoare ale procesului de negociere și formare a Guvernului.